Un număr tot mai mare de români stabiliți în Italia aleg să revină în țară, dezamăgiți de realitățile economice tot mai dificile din Peninsulă. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică din Italia (ISTAT), peste 35.000 de români s-au reîntors în România doar în cursul anului trecut. Aceștia reprezintă aproximativ 18% din totalul de 191.000 de persoane care au emigrat din Italia în 2024.
Tendința este cu atât mai vizibilă în contextul stagnării salariale din Italia și al creșterii semnificative a salariilor din România. Potrivit Eurostat, salariul mediu din Italia a crescut cu doar 100 de euro în ultimii cinci ani, ajungând în 2024 la 2.700 de euro. În schimb, în România, salariul mediu brut aproape s-a dublat în aceeași perioadă, de la 955 de euro în 2019 la 1.850 de euro în prezent.
„Comunitatea de români din Italia începe să fie din ce în ce mai interesată să revină în țară. Salariile aici au stagnat, iar foarte mulți compatrioți de-ai noștri o duc foarte greu, abia ajung la sfârșit de lună cu venitul pe care îl câștigă”, a declarat Eugen Terteleac, președintele unei asociații a românilor din Italia, potrivit ProTV.
Un alt factor care contribuie la decizia românilor de a se întoarce în țară este costul ridicat al vieții din Italia. Datele Expatisan arată că prețurile la alimente sunt cu 58% mai mari în Italia decât în România, iar costul general al vieții este cu 54% mai ridicat. Chiriile reprezintă un exemplu elocvent: dacă în București chiria medie pentru un apartament este de aproximativ 650 de euro, în Roma – orașul cu cel mai mare număr de români din Italia – aceasta ajunge la 1.500 de euro, potrivit Global Property Guide.
În plus, sistemul fiscal italian aplică o rată minimă de impozitare de 23% și una maximă de 43% asupra veniturilor brute, în timp ce România menține o cotă unică de impozitare de 10%, aspect care sporește atractivitatea economică a întoarcerii acasă.
Cine sunt românii care părăsesc Italia și se întorc în România
Jurnalista Crina Suceveanu, stabilită în Italia, susține că printre cei care aleg să revină acasă se numără în special românii care se apropie de vârsta pensionării sau cei care și-au construit deja o locuință în România. „Au plecat foarte multe femei care îngrijesc bătrâni. Cei tineri, în schimb, au ales Germania sau Anglia”, a precizat aceasta.
Deși migrația netă a Italiei rămâne în continuare pozitivă, diferența dintre numărul imigranților și cel al emigranților se micșorează semnificativ. Potrivit datelor ISTAT, în 2022 migrația netă a contribuit la creșterea populației cu 289.000 de persoane, însă până în 2024 această cifră a scăzut la doar 200.000.
Mai mult, un fenomen deosebit de îngrijorător îl reprezintă exodul forței de muncă calificate. Aproape jumătate dintre emigranții italieni au cel puțin studii universitare, ceea ce a generat o pierdere netă de aproximativ 97.000 de persoane cu studii superioare în ultimii zece ani, conform unui articol publicat în luna mai de Financial Times și citat de ZF.
Românii care locuiesc în Italia sunt la vârsta activă. Ei se întorc acasă la pensie
În acest context, comunitatea românească joacă un rol important în dinamica pieței muncii din Italia. Raportul OECD „Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants” arăta că, în 2019, 87% dintre românii care locuiau în Italia erau de vârstă activă, majoritatea fiind angajați în mod tradițional în sectoare precum construcțiile și ospitalitatea. Totuși, relocarea pe termen lung a unui număr tot mai mare de români riscă să agraveze lipsa de personal, mai ales în aceste domenii.
Guvernatorul Băncii Italiei a avertizat recent că piața muncii se confruntă cu constrângeri în creștere, în special în turism și construcții, sectoare în care prezența românilor a fost esențială în ultimele decenii.
Pe de altă parte, universitățile italiene continuă să atragă tot mai mulți studenți români, o parte semnificativă dintre aceștia fiind copiii românilor stabiliți deja în Italia, dar și tineri veniți direct din România, atrași de oferta academică. Universitatea din Bologna, de exemplu, a raportat o creștere cu 24% a numărului de studenți români pentru anul universitar 2024/2025.
Vezi și: Un oraș din Italia oferă 6.000 de euro tinerilor care aleg să se mute și să lucreze în zonă
Totuși, această tendință ar putea contribui indirect la exodul forței de muncă calificate din Italia, în cazul în care absolvenții români aleg să părăsească țara după finalizarea studiilor. Simona Gîrneata, doctorandă la Universitatea Sapienza din Roma și reprezentantă a Ligii Studenților Români din Străinătate, explică: „Părinții mei s-au mutat imediat după Revoluție. Dacă situația într-adevăr o să fie din ce în ce mai critică, nu-ți ascund că mi-aș dori să plec, poate în străinătate, cum au fost și părinții care au plecat din România în căutarea unor condiții mai bune.”
Un alt aspect important este legat de tinerii româno-italieni, care reprezintă cel mai numeros grup de studenți străini născuți în Italia, conform Ministerului Educației din această țară. Dacă aceștia aleg să părăsească Italia după finalizarea studiilor, impactul asupra pieței muncii interne ar putea fi considerabil.
Italia a pierdut peste 1 milion de locuitori în 10 ani
Italia se confruntă astfel cu o situație tot mai delicată, amplificată de declinul demografic. Din 2014 până în prezent, Italia a pierdut peste 1,3 milioane de locuitori, echivalentul întregii populații a orașului Milano.
Fenomenul migrației inverse nu afectează însă doar Italia. Marea Britanie a resimțit un val similar după Brexit, când numărul rezidenților polonezi a scăzut de la peste un milion în 2016 la aproximativ 600.000 în 2021. De asemenea, fluxurile nete de migrație din România și Bulgaria s-au redus cu 40% în primii cinci ani de la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Spania înregistrează poate cele mai spectaculoase schimbări: dacă la începutul anilor ’90 numărul rezidenților născuți în România era de aproximativ 2.000, în 2012 acesta a atins un vârf de peste 800.000, dar a scăzut cu o treime de atunci, ajungând recent la aproximativ 550.000.
Pentru Italia, provocarea rămâne aceea de a găsi soluții care să compenseze plecarea românilor și a altor categorii de lucrători străini, în special în sectoarele esențiale ale economiei. Dacă rata actuală a migrației inverse se va menține, autoritățile italiene vor fi nevoite să încurajeze o parte semnificativă a migrației legale, în special în turism și construcții, pentru a atenua efectele acestei tendințe.
-----------------------------------------------
Dacă doriți să fiți notificați direct pe WhatsApp atunci când apare o știre importantă, puteți intra pe unul din grupurile de dedicate cititorilor fideli StiriDiaspora accesând următoarele linkuri:
-> https://chat.whatsapp.com/JJePx9Ood2XAgm8wytbimH
-> https://chat.whatsapp.com/J6n4XX2nQLL0yuoailBGk6
-> https://chat.whatsapp.com/Jb6xHKTjTdhIGOmUrCk0qy
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
