"Vrem să ţinem Ucraina departe de Uniunea Europeană, pentru că, dacă este lăsată să intre, ne va absorbi toţi banii", a spus Orban, fără ocolişuri, susținând că prezența Kievului în blocul comunitar ar reprezenta un risc economic și securitar major pentru Ungaria și întreaga Europă Centrală. În viziunea sa, aderarea Ucrainei ar însemna direcționarea resurselor europene spre o țară aflată în conflict și cu nevoi uriașe de reconstrucție, în detrimentul statelor membre mai vechi sau cu economii în dificultate.
Premierul ungar nu s-a oprit aici. El a criticat dur decizia liderilor occidentali de a susține financiar o armată ucraineană de un milion de soldați, descriind acest demers drept o formă de mercenariat plătit de Uniunea Europeană. "În loc să-şi consolideze propriile forţe armate, Europa de Vest plăteşte Ucraina pentru serviciile sale mercenare", a declarat Orban, exprimând îngrijorarea că o asemenea forță militară, finanțată de europeni, ar putea deveni o amenințare în sine pentru continent, în lipsa unor garanții clare privind loialitatea sau obiectivele sale.
Cine plătește nota de plată?
În opinia sa, problema aderării Ucrainei la UE este strâns legată de aceste decizii financiare și militare. Dacă Ucraina va deveni stat membru, accesul la fonduri europene va fi mult mai ușor, iar capacitatea statelor precum Ungaria de a influența alocarea acestor resurse va fi semnificativ diminuată. "Este mult mai uşor să se ia decizii financiare în favoarea Ucrainei dacă ţara respectivă este în UE decât dacă nu este", a subliniat el.
Orban a avertizat că nota de plată a acestei politici europene va fi achitată în special de țările din Europa Centrală, printre care și Ungaria, sugerând că solidaritatea UE riscă să devină o formă de exploatare economică pentru statele membre mai mici sau cu poziții divergente față de Bruxelles.
În acest context, liderul de la Budapesta i-a îndemnat pe cetățenii maghiari să participe la votul Voks 2025, o consultare națională care va include și o întrebare referitoare la o posibilă aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. "Să nu-i lăsăm pe alţii să decidă peste capul nostru!", a fost apelul său, exprimând temerea că Ungaria ar putea deveni o simplă victimă colaterală într-un joc geopolitic decis în cancelariile din Paris, Berlin sau Bruxelles.
Viktor Orban acuză Ucraina de propagandă în Ungaria
În cadrul aceluiași interviu, Viktor Orban a abordat și un alt subiect sensibil: influența pe care o are, în opinia sa, propaganda proucraineană în Ungaria. Premierul a afirmat că în țara sa operează o „rețea de propagandă pro-război, proucraineană” care încearcă să impună în spațiul public narative favorabile Kievului. În fața acestui pericol, el a anunțat că guvernul său a transmis Parlamentului un proiect de lege privind transparența, menit să combată influențele străine în politica internă.
Potrivit lui Orban, opoziția politică din Ungaria are legături directe cu Ucraina, acuzând partidele adverse că sunt practic canale prin care interesele Kievului pătrund în deciziile interne de la Budapesta. "Ucrainenilor le este uşor să se implice în politica ungară prin intermediul partidelor de opoziţie", a afirmat premierul, susținând că aceste forțe politice, deja cunoscute pentru pozițiile lor pro-europene și pro-ucrainene, ar fi mai profund infiltrate de serviciile secrete ucrainene decât s-a crezut anterior.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
