Măsurile vizează impunerea unor tarife suplimentare pentru importurile din Rusia și Belarus de produse precum zahărul, oțetul, făina, hrana pentru animale, dar mai ales îngrășămintele pe bază de azot și uree - produse esențiale pentru agricultura europeană. Potrivit autorităților europene, noile tarife vor afecta aproximativ 15% din totalul importurilor agricole provenite din Rusia, raportat la nivelul anului 2023. Se preconizează că măsura va avea un impact economic semnificativ, având în vedere că importurile din Rusia în domeniul agricol au cunoscut o creștere considerabilă în 2024.
Importanța strategică a îngrășămintelor și vulnerabilitatea Europei în acest domeniu au fost printre motivele principale ale introducerii acestor taxe. În anul 2023, aproximativ un sfert din totalul îngrășămintelor de acest tip folosite în UE proveneau din Rusia, echivalentul a 1,28 miliarde de euro . Această dependență nu doar că vulnerabiliza agricultura europeană în fața unor posibile șantaje economice, dar alimenta indirect și capacitatea financiară a Kremlinului de a întreține agresiunea militară din Ucraina.
Conform noilor reglementări, produsele vizate vor fi supuse unui tarif suplimentar de 6,5%, la care se adaugă taxe fixe per tonă, ce vor crește anual. Începând din iulie 2025, în funcție de produs, UE va percepe între 40 și 45 de euro pe tonă. Aceste sume vor crește treptat, urmând să ajungă până în anul 2028 la valori cuprinse între 315 și 430 de euro pe tonă. Măsura va fi implementată progresiv, tocmai pentru a permite pieței europene să se adapteze și pentru a oferi producătorilor europeni timp să-și diversifice sursele de aprovizionare.
Presiune în creștere pe Moscova
Analiștii economici susțin că acest pas este nu doar unul politic, ci și strategic, într-un moment în care războiul din Ucraina pare departe de final. Tarifele impuse nu au doar rolul de a penaliza financiar Rusia și Belarus, ci și de a stimula o tranziție spre independență economică în domenii cheie pentru securitatea alimentară europeană.
Noua rundă de sancțiuni vine într-un context tensionat, în care Uniunea Europeană și aliații săi din G7 intensifică presiunea asupra Moscovei. Cancelarul german Friedrich Merz, alături de mai mulți lideri europeni, a transmis un avertisment clar regimului Putin, afirmând că vor urma sancțiuni mai dure dacă bombardamentele asupra orașelor ucrainene nu încetează. În ultimele săptămâni, s-au intensificat atacurile aeriene rusești asupra unor importante centre urbane din Ucraina, soldate cu numeroase victime civile și distrugeri masive ale infrastructurii critice.
Ca reacție la aceste acte de agresiune, Comisia Europeană a anunțat că este pregătită să adopte un nou pachet de sancțiuni extinse, ce va include sectoare esențiale precum cel energetic și financiar. Potrivit surselor europene, pachetul urmează să fie aprobat în zilele următoare și va introduce restricții suplimentare asupra companiilor și băncilor rusești, în paralel cu înghețarea unor active și interzicerea comerțului cu anumite tehnologii sensibile.
Acest nou set de măsuri marchează o intensificare a eforturilor Uniunii Europene de a răspunde nu doar militar, prin sprijinirea Ucrainei, ci și economic, prin slăbirea surselor de finanțare ale războiului dus de Kremlin. Oficialii europeni au subliniat în repetate rânduri că Rusia nu poate fi lăsată să folosească comerțul internațional ca sursă de venit pentru mașina sa de război.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
