Lucrarea afectată, intitulată "Grey, Orange on Maroon, No. 8", a fost realizată în 1960 și este evaluată la aproximativ 50 de milioane de euro (echivalentul a peste 250 de milioane de lei). Incidentul a avut loc în Depot Boijmans Van Beuningen, o clădire anexă a muzeului principal, destinată depozitării, dar care este deschisă publicului larg și oferă acces la o parte semnificativă a colecției.
Conform informațiilor furnizate de purtătorii de cuvânt ai instituției muzeale, pagubele provocate sunt considerate „superficiale”, deși vizibile. Mai exact, pictura prezintă „zgârieturi minore în zona inferioară, în stratul de vopsea nelăcuit”. Acest detaliu este însă esențial, întrucât lucrările lui Rothko, așa cum au explicat ulterior specialiștii, nu beneficiază de un strat protector de lac, ceea ce le face extrem de vulnerabile la contactul cu factorii externi — fie ei mediul înconjurător, fie atingerea neintenționată a vizitatorilor.
Reprezentanții muzeului au precizat pentru BBC că deja au fost solicitate opinii și evaluări din partea unor experți conservatori atât din Țările de Jos, cât și din străinătate, pentru a decide cea mai bună cale de restaurare. „Investigăm care sunt următorii pași și avem încredere că lucrarea va putea fi expusă din nou în viitor”, a declarat oficialul muzeului.
Tabloul făcea parte dintr-o expoziție specială cu titlul „Favoritele publicului”, care reunește unele dintre cele mai îndrăgite opere ale muzeului și care sunt adăpostite în spațiul Depot. Această zonă este o inițiativă unică la nivel mondial, oferind publicului o privire rară în spatele cortinei proceselor muzeale, însă, după cum arată acest incident, vine și cu riscuri sporite pentru integritatea operelor.
O restaurare complicată și costisitoare
Specialiștii în conservare atrag atenția că restaurarea unei lucrări semnate de Mark Rothko este o sarcină extrem de complexă. Jonny Helm, manager de marketing la compania britanică Plowden & Smith, specializată în restaurări de artă, a explicat pentru BBC că artistul american folosea un amestec propriu și foarte sofisticat de pigmenți, rășini și adezivi, care nu doar că este dificil de replicat, dar și reacționează în moduri imprevizibile la expunerea la lumină, temperatură sau umiditate.
„Lipsa unui strat de protecție - acel lac care în mod obișnuit ar izola vopseaua - înseamnă că suprafața este complet expusă mediului. Orice zgârietură sau atingere o poate afecta în mod ireversibil”, a declarat Helm. El a mai adăugat că acest incident este doar unul dintre numeroasele cazuri în care lucrările lui Rothko au avut de suferit, ceea ce pare să aducă asupra acestora un fel de „blestem simbolic” al artei moderne.
Un alt caz celebru s-a petrecut în 2012, când lucrarea "Black on Maroon" a fost vandalizată la Tate Modern din Londra de un activist rus de origine poloneză, Wlodzimierz Umaniec. Acesta a fost ulterior condamnat la doi ani de închisoare și și-a cerut scuze public, însă daunele au fost majore, iar restaurarea s-a întins pe mai mulți ani.
Rămâne de văzut cine va suporta costurile
În cazul incidentului de la Rotterdam, muzeul nu a precizat deocamdată dacă părinții copilului sau altă parte va fi trasă la răspundere pentru deteriorarea lucrării. Totuși, precedentul există: în trecut, instituția a solicitat despăgubiri de la vizitatorii care au provocat accidental daune operelor de artă.
În contextul actual, în care valoarea unei astfel de picturi se ridică la zeci de milioane de euro, chiar și o intervenție superficială de restaurare poate presupune costuri de ordinul sutelor de mii. În plus, orice atingere asupra autenticității originale a lucrării poate scădea considerabil valoarea acesteia pe piața de artă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
