Rachetele Tomahawk, simbol al arsenalului strategic american, au o rază de acțiune de până la 2.500 de kilometri, ceea ce ar permite Ucrainei să atingă direct ținte situate chiar și în Moscova. În contextul tensiunilor deja extreme dintre Rusia și Occident, o astfel de mutare ar marca o escaladare semnificativă a conflictului început în februarie 2022.
Întrebat de jurnaliști dacă a luat o decizie finală privind trimiterea rachetelor Tomahawk către Ucraina, Donald Trump a evitat un răspuns clar, dar a admis că „a cam luat o decizie”. „Cred că vreau să aflu mai întâi ce au de gând să facă cu ele. Aș pune câteva întrebări. Nu vreau să escaladez acel război”, a spus președintele american, subliniind că abordarea sa se bazează pe prudență strategică și nu pe presiunea aliatelor europene.
Comentariile sale vin într-un moment în care Rusia susține că a doborât 251 de drone ucrainene într-o singură noapte, în urma unuia dintre cele mai ample atacuri lansate de Kiev asupra teritoriului rus de la începutul invaziei. Ministerul rus al Apărării a raportat două victime civile în orașul de frontieră Belgorod, unde un atac ucrainean ar fi provocat explozii și pene de curent.
Kievul lovește adânc în interiorul Rusiei
Potrivit Statului Major ucrainean, dronelor și rachetelor ucrainene au lovit mai multe obiective militare strategice de pe teritoriul rus, inclusiv fabrica de muniții Sverdlov din regiunea Nijni Novgorod, un terminal petrolier din Crimeea ocupată și un depozit de arme al Armatei 18 ruse. Exploziile de la uzina de muniții au provocat incendii majore și distrugeri semnificative, conform imaginilor difuzate pe rețelele sociale.
Oficialii de la Kiev afirmă că aceste lovituri fac parte dintr-o strategie de răspuns proporțional la bombardamentele zilnice lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice ucrainene. În ultimele luni, milioane de civili au rămas fără curent și încălzire în timpul atacurilor rusești din plină iarnă.
Reacția Kremlinului la declarațiile liderului american a fost surprinzător de pozitivă. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a spus că Moscova „salută poziția reținută” a președintelui Trump și a remarcat „un semnal de speranță” pentru menținerea tratatului nuclear New START, ultimul acord major de control al armelor dintre Rusia și SUA.
Luna trecută, Vladimir Putin și-a exprimat disponibilitatea de a prelungi cu un an valabilitatea acordului semnat în 2010, dacă Washingtonul va accepta să procedeze la fel. Trump a comentat duminică despre propunerea Kremlinului: „Mi se pare o idee bună”.
Escaladare în nordul Europei
În paralel, tensiunile dintre Rusia și statele europene continuă să crească. Danemarca a anunțat luni intensificarea controalelor de mediu asupra petrolierelelor care traversează Strâmtoarea Skagerrak, arteră vitală între Marea Baltică și Marea Nordului. Copenhaga vizează așa-numita „flotă-fantomă” a Rusiei, un ansamblu de nave vechi, neînregistrate oficial, folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale privind exporturile de petrol.
Decizia a fost luată după ce o navă suspectată că face parte din această flotă a fost legată de observații de drone misterioase deasupra teritoriului danez, evenimente care au dus la închiderea temporară a mai multor aeroporturi.
Lupte grele în estul Ucrainei
Între timp, pe frontul de est, luptele continuă în orașul Pokrovsk, unde grupuri de sabotaj ruse ar fi pătruns în interiorul localității. Dmytro Lavro, comandant adjunct al Brigăzii 25 Aeropurtate ucrainene, a declarat că în zonă se duc „bătălii intense, atât la sol, cât și în aer”.
În acest context, posibila livrare a rachetelor Tomahawk – capabile să lovească cu precizie la mii de kilometri distanță – devine una dintre cele mai sensibile teme ale momentului. O decizie favorabilă ar schimba radical echilibrul militar în regiune, dar ar putea totodată împinge conflictul într-o nouă fază, mult mai periculoasă pentru stabilitatea globală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
