După hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 26 iulie, care limitează aplicarea automată a listei țărilor de origine considerate „sigure” în procesarea cererilor de azil, guvernul condus de Giorgia Meloni accelerează măsurile de repatriere și caută să reactiveze centrele pentru migranți construite în Albania. Deși planul guvernului italian pare să evite în mod tehnic interdicțiile impuse de Curte, conflictul cu magistrații italieni și presiunile europene riscă să submineze întreaga strategie.
Roma răspunde prin accelerarea procedurilor de repatriere
Decizia CJUE afectează unul dintre pilonii principali ai politicii italiene de imigrație: utilizarea automată a listei cu „țări sigure” pentru respingerea rapidă a cererilor de azil. În acest context, guvernul italian a anunțat relansarea procedurilor accelerate de repatriere, inclusiv prin extinderea scopului centrelor construite în Albania, la Gjader și Shengjin, în baza acordului bilateral cu Tirana.
Executivul italian susține că aceste centre nu sunt vizate de hotărârea Curții, deoarece nu au fost menționate explicit. Astfel, interpretarea oficială este că respectivele facilități pot fi folosite pentru operațiuni logistice de repatriere, fără a contraveni legislației europene. Această poziție, însă, este deja contestată de juriști și magistrați, care atrag atenția asupra riscului de încălcare a drepturilor fundamentale și a lipsei de control judiciar în afara spațiului UE.
Bruxelles-ul presează pentru adoptarea rapidă a noului Pact privind migrația
În paralel, Comisia Europeană încearcă să accelereze adoptarea noului Pact European privind Imigrația și Azilul, care ar urma să intre în vigoare în iunie 2026. Pactul propune proceduri de frontieră mai rapide, o listă comună a țărilor sigure și reguli clare pentru returnările forțate. Însă, până la finalizarea procesului legislativ — care presupune acord între Parlament, Consiliu și Comisie — mai este un drum lung.
„Încurajăm Parlamentul și Consiliul să acționeze cât mai repede posibil”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru agenția AGI. Totodată, acesta a admis implicit că, în actualul cadru legal, guvernul italian a depășit limitele reglementate la nivel european.
Magistrații italieni contestă abordarea guvernului
În Italia, reacția sistemului judiciar a fost imediată. Asociația Națională a Magistraților (ANM), prin vocea secretarului Rocco Maruotti, a susținut că decizia CJUE are caracter structural și nu poate fi anulată nici măcar prin noile reglementări aflate în lucru: „Judecătorii trebuie să decidă dacă o țară este sigură, iar acest principiu nu poate fi anulat printr-o lege”, a declarat Maruotti într-un interviu pentru Corriere della Sera.
Uniunea Camerelor Penale Italiene a adoptat o poziție similară, insistând că drepturile fundamentale trebuie să fie supuse controlului judiciar, iar migranții trebuie să poată contesta legal desemnarea țării de origine drept „sigură”.
Centrele din Albania, din nou în centrul atenției
În acest context tensionat, centrele din Albania construite pentru a găzdui migranți salvați de nave italiene în afara UE au redevenit subiect de controversă. Deși nu sunt menționate în mod expres de Curte, autoritățile europene au reafirmat că orice decizie privind azilul trebuie să fie supusă unui control juridic efectiv — imposibil de garantat în afara spațiului comunitar.
Ministrul de Interne, Matteo Piantedosi, a afirmat că „poziția guvernului rămâne neschimbată”. La rândul său, ministrul de Externe, Antonio Tajani, a criticat dur hotărârea Curții și ideea ca magistrații să stabilească ce țări sunt sigure: „Nu putem imagina un judecător care să decidă singur în locul echipelor de experți, ambasadorilor și funcționarilor care evaluează aceste aspecte. Aceasta nu este certitudine juridică, ci incertitudine”, a declarat Tajani, adăugând că guvernul italian „va merge mai departe” cu planurile sale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
