„Au picat în Parlament propunerile mele de a permite oamenilor accesul la banii din Pilonul 2 sau măcar Pilonul 3. Este o fraudă făcută de coaliția de guvernare față de cei care care au ales voluntar să cotizeze din banii lor la fondurile de pensii din Pilonul 3. Li s-a promis prin contract că își pot lua banii la vârsta de pensionare, dar deodată statul vine și le schimbă brutal contractul fix când venea momentul să-și poată accesa banii. 70% din banii lor vor fi folosiți pentru a împrumuta statul român cu dobânzi mai mici decât inflația. Deci pierdere sigură. Pentru informarea corectă, au votat pentru propunerea mea UDMR și AUR. Atât”, a transmis Claudiu Năsui.
Ce prevedea proiectul lui Năsui
Propunerea deputatului USR urmărea să redea contribuabililor libertatea de a-și retrage integral banii acumulați la momentul pensionării, așa cum era prevăzut inițial în contractele semnate cu fondurile de pensii private. Năsui a susținut că orice limitare impusă ulterior de stat, cum ar fi retragerea eșalonată pe mai mulți ani, reprezintă o încălcare a principiilor economiei de piață și o intervenție abuzivă în dreptul de proprietate.
În schimb, Guvernul a promovat un proiect de lege prin care românii ar putea retrage doar o parte din banii din Pilonul II, restul urmând să fie plătit sub formă de pensie lunară, timp de mai mulți ani. Măsura a fost justificată prin nevoia de stabilitate a sistemului și alinierea la practicile europene, însă a stârnit un val de nemulțumiri în rândul contribuabililor.
Ce este Pilonul II și cum s-a ajuns la scandal
Pilonul II este componenta obligatorie a sistemului de pensii private, prin care o parte din contribuția la asigurările sociale (CAS) este direcționată către un fond administrat privat, pe numele fiecărui angajat. În România, peste 8 milioane de persoane contribuie lunar la Pilonul II, iar sumele acumulate depășesc 120 de miliarde de lei.
În paralel, Pilonul III este un sistem facultativ, bazat pe contribuții voluntare. Românii pot alege să investească suplimentar pentru a beneficia, la vârsta pensionării, de o sumă suplimentară, proporțională cu cât au contribuit.
Controversa a apărut în momentul în care Guvernul a propus ca, la momentul pensionării, beneficiarii să nu mai poată retrage integral sumele acumulate, ci doar un procent de 25-30%, restul urmând să fie plătit eșalonat pe o perioadă de până la opt ani. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a explicat că „nu există în Europa sisteme în care retragerea integrală să fie permisă”, motivând că măsura urmărește sustenabilitatea fondurilor și protejarea economiei pe termen lung.
Criticii vorbesc despre o „naționalizare mascată”
Fostul ministru al Economiei consideră însă că această justificare ascunde intenția statului de a folosi banii din pensii pentru a-și acoperi deficitele bugetare. „70% din banii lor vor fi folosiți pentru a împrumuta statul român cu dobânzi mai mici decât inflația. Deci pierdere sigură”, a avertizat Năsui.
Mai multe organizații civice și economiști au reacționat în același sens. Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF) a catalogat noile prevederi drept „o limitare gravă a dreptului de proprietate”, subliniind că statul nu poate modifica unilateral regulile unui contract semnat între cetățean și un administrator privat.
„Românii trebuie să aibă libertatea de a decide ce fac cu banii lor. Dacă i-au economisit, statul nu are niciun drept să le impună cum și când să îi cheltuiască”, au transmis reprezentanții AURSF, care au avertizat asupra riscului unei pierderi de încredere în sistemul de pensii private.
Pilonul II reprezintă una dintre cele mai mari surse de capital intern din economie. Fondurile investesc preponderent în titluri de stat și acțiuni listate la Bursa de Valori București, contribuind la stabilitatea pieței. Tocmai de aceea, orice modificare a modului de retragere poate influența semnificativ atât piața financiară, cât și bugetul public.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
