Potrivit comunicatului transmis luni de Banca Centrală, rezervele valutare ale României au coborât la 55,661 miliarde de euro la finalul lunii mai 2025, în scădere cu 10,81% față de nivelul de 62,414 miliarde de euro înregistrat la 30 aprilie. Această diminuare abruptă este pusă pe seama unor ieșiri masive de valută, în valoare de 12,58 miliarde de euro, față de intrări de doar 5,827 miliarde de euro.
Ieşirile au fost generate de modificări ale rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, dar și plăți către Comisia Europeană și alte angajamente externe. În ciuda acestei presiuni imense, BNR a ales să acționeze decisiv, injectând lichiditate în piață pentru a tempera cursul valutar, într-o perioadă în care leul s-a confruntat cu o presiune puternică de depreciere.
Leul, în defensivă: de ce a fost nevoie de o asemenea intervenție
Deși fluctuațiile cursului de schimb sunt, în general, influențate de factori economici globali, situația din România are un substrat politic intern foarte sensibil. În plină campanie electorală pentru alegerile locale și generale, cursa strânsă dintre Nicușor Dan, candidat independent susținut de forțele de dreapta, și George Simion, liderul AUR, considerat un actor imprevizibil pe scena politică și economică, a produs tensiune nu doar în spațiul public, ci și în rândul investitorilor.
Există temeri în creștere că o eventuală victorie a lui George Simion în alegeri – fie la București, fie în perspectiva prezidențialelor sau parlamentare – ar putea genera o undă de șoc în rândul piețelor financiare. Politicile naționaliste promovate de AUR, discursurile frecvente anti-UE și poziționările adesea ostile față de capitalul străin sunt semnale de alarmă pentru mediul de afaceri și pentru investitorii instituționali.
Această incertitudine s-a văzut și în piață. Leul a fost supus unor atacuri speculative, iar BNR a fost nevoită să intervină aproape zilnic pentru a stabiliza cursul de schimb, care risca să depășească pragul psihologic de 5,2 lei/euro. O depreciere galopantă ar fi putut duce la scumpiri în lanț și la o pierdere accentuată a încrederii în stabilitatea economică a României – un risc inacceptabil pentru guvernatorul Mugur Isărescu, mai ales într-un an electoral cu mize uriașe.
Rezerva internațională a României, în picaj
Scăderea rezervelor valutare a tras automat în jos și rezervele internaționale totale ale României (valută plus aur), care s-au redus la 65,359 miliarde de euro la 31 mai, față de 72,025 miliarde de euro la finalul lunii aprilie. Nivelul rezervei de aur a rămas constant – 103,6 tone –, iar valoarea acesteia, influențată de fluctuațiile prețului internațional, a fost de 9,698 miliarde de euro.
Pentru luna iunie, BNR estimează plăți externe în contul datoriei publice în valoare de doar 87 milioane de euro, o sumă nesemnificativă comparativ cu ieșirile din mai. Totuși, presiunea pe leu nu pare să se fi redus semnificativ, iar piețele așteaptă cu maximă atenție rezultatul alegerilor din capitală, perceput ca un test pentru viitoarea configurație politică a țării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
