Pacientul, un bărbat de 71 de ani, suferea de o afecțiune hepatică severă, provocată de o infecție cronică cu virusul hepatitei B, agravată de un cancer la ficat. Organul său era grav afectat, acoperit de cicatrici ireversibile, iar medicii l-au declarat ineligibil pentru un transplant clasic de la donator uman. În fața acestei sentințe medicale, cercetătorii chinezi au decis să încerce o soluție extrem de îndrăzneață: transplantul unui ficat de porc modificat genetic, realizat cu scop terapeutic, nu doar experimental, cum fusese cazul altor încercări pe pacienți aflați în moarte cerebrală.
Operația a fost efectuată la Spitalul afiliat al Universității Medicale Anhui, sub coordonarea doctorului Beicheng Sun, unul dintre cei mai reputați specialiști chinezi în chirurgie hepatică și transplant. Medicii au folosit o „grefă auxiliară” prelevată de la un porc miniatural Diannan, o specie special crescută pentru experimente biomedicale. Porcul fusese modificat genetic pentru a reduce riscul de respingere a organului și pentru a face țesuturile sale mai compatibile cu sistemul imunitar uman.
Care au fost rezultatele
În primele săptămâni, rezultatele au fost neașteptat de bune. Ficatul de porc a început să funcționeze normal, preluând o parte din funcțiile vitale ale organului bolnav, metabolizarea substanțelor, sinteza proteinelor și reglarea proceselor biochimice. Medicii au concluzionat, după prima lună, că grefa „a funcționat eficient”, o constatare care a stârnit un val de entuziasm în rândul echipei.
Totuși, după 38 de zile, pacientul a început să manifeste complicații. Analizele au relevat apariția unei afecțiuni denumite microangiopatie trombotică asociată xenotransplantului (xTMA), o problemă gravă legată de coagularea sângelui. Medicii au decis să îndepărteze grefa pentru a-l salva pe pacient, iar tratamentul aplicat a reușit să rezolve parțial complicațiile. În ciuda eforturilor, bărbatul a murit la 171 de zile de la transplant, aproape șase luni de la intervenția care a uimit lumea medicală.
„Acest caz dovedește că un ficat de porc modificat genetic poate funcționa într-un organism uman pentru o perioadă extinsă de timp”, a declarat dr. Beicheng Sun. „Este un pas uriaș înainte, care arată potențialul uriaș al xenotransplantului, dar și obstacolele biologice pe care trebuie să le depășim, în special tulburările de coagulare și reacțiile imune.”
Cercetarea a fost considerată de comunitatea științifică un moment istoric. Într-un editorial care a însoțit studiul, dr. Heiner Wedemeyer, co-editor al Journal of Hepatology, a descris reușita drept „un reper major pentru hepatologie”.
„Este pentru prima dată când un ficat de porc modificat genetic nu doar că a fost grefat pe un om, dar a reușit să susțină funcții hepatice cheie pentru o perioadă considerabilă. În același timp, acest experiment ne amintește de provocările etice și biologice uriașe care ne așteaptă înainte ca astfel de proceduri să poată deveni o soluție clinică de rutină”, a subliniat Wedemeyer.
El a adăugat că xenotransplantul, transplantul între specii, ar putea deveni, în viitor, o opțiune reală pentru pacienții cu insuficiență hepatică acută sau cu carcinom hepatocelular, adică forme grave de cancer hepatic. „O nouă eră a hepatologiei transplantului a început”, a concluzionat el.
Porcul, cel mai asemănător la țesuturi cu omul
Porcii sunt considerați cele mai promițătoare animale donatoare pentru oameni datorită dimensiunii organelor lor, asemănătoare cu cele umane, dar și datorită faptului că tehnologiile moderne de editare genetică permit „personalizarea” organelor pentru a reduce riscul de respingere. De mai bine de patru decenii, oamenii de știință au încercat fără succes să depășească bariera imunologică dintre cele două specii. Doar progresele recente din domeniul biotehnologiei, cum ar fi CRISPR și terapiile de suprimare selectivă a sistemului imunitar, au făcut posibilă o compatibilitate parțială între țesuturile porcine și cele umane.
Transplantul de ficat nu este singurul pas în acest domeniu. În 2022, un american de 57 de ani, David Bennett, a devenit prima persoană din lume care a primit o inimă de porc modificat genetic, la Centrul Medical al Universității din Maryland. Bărbatul a trăit două luni după intervenție, iar cazul său a fost considerat o piatră de hotar pentru chirurgia de transplant. În 2024, un alt pacient, Richard Slayman, în vârstă de 62 de ani, a primit un rinichi de porc modificat genetic, trăind aproape două luni după procedura realizată la Spitalul General din Massachusetts.
Ceea ce diferențiază însă experimentul din China este scopul său terapeutic. Spre deosebire de intervențiile anterioare, menite doar să observe reacția organismului uman la un organ animal, transplantul din Anhui a fost gândit pentru a susține efectiv viața pacientului și pentru a-i prelungi existența.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
