Cu datorii estimate între 25 și 30 de miliarde de euro și peste 140 de proceduri de insolvență în derulare, falimentul grupului Signa este considerat de experți drept cea mai amplă prăbușire economică de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Gerhard Weinhofer, directorul Creditreform Austria - una dintre cele mai mari asociații ale creditorilor - avertizează că acest caz simbolizează un eșec sistemic în ceea ce privește reglementările actuale privind insolvența. „Este o structură atât de complicată de firme și fonduri, întinse pe mai multe țări și jurisdicții, încât este aproape imposibil să înțelegi cu exactitate cine ce deține și unde s-au dus banii. Doar în Germania sunt peste 100 de proceduri de insolvență legate de Signa, iar în Austria, încă 30. În total, întreaga rețea de companii are datorii care ar putea atinge 30 de miliarde de euro”, a explicat Weinhofer.
Această prăbușire a zguduit piața financiară austriacă, generând panică și incertitudine în rândul antreprenorilor și investitorilor. Signa Holding, odinioară un simbol al ambiției și expansiunii agresive în imobiliare și retail de lux - cu participații în proiecte emblematice din Viena, München sau Milano - a ajuns o structură dezmembrată, în care fiecare fostă filială majoră este gestionată de un administrator de insolvență diferit. Lipsa unei coordonări centralizate face ca recuperarea datoriilor să fie aproape imposibilă.
Apel pentru o reformă legislativă urgentă
Pe fondul acestui haos, vocile din mediul economic cer insistent o reformă a legislației privind insolvența. „Este nevoie urgentă de o lege a insolvenței colective care să permită gestionarea integrată a tuturor procedurilor aferente unui grup de companii. Un singur administrator judiciar ar putea astfel avea o imagine de ansamblu, ceea ce ar accelera procesul și ar crește șansele de recuperare pentru creditori. În plus, ar trebui extins cadrul legal care permite atacarea tranzacțiilor suspecte, inclusiv asupra activelor deținute de fundații private, care adesea sunt folosite ca mecanisme de protecție a averii”, susține Weinhofer.
Dincolo de cazul Signa, datele prezentate de Creditreform arată că Austria se confruntă cu o criză sistemică. Numărul companiilor intrate în insolvență a crescut vertiginos în ultimul an. Dacă în 2023 s-au înregistrat 6.693 de cazuri de faliment - o creștere de 23% față de anul precedent - anul 2025 se anunță și mai negru. Doar în primul trimestru din 2025, autoritățile au contabilizat 1.988 de insolvențe, ceea ce echivalează cu o creștere suplimentară de 9,4%.
Estimările pentru întregul an vorbesc de un număr cuprins între 7.200 și 7.500 de companii falimentare - cel mai mare din istoria recentă a țării și depășind chiar vârful înregistrat în 2009, în plină criză financiară globală.
Un detaliu alarmant este că aproape 40% din aceste falimente nici măcar nu ajung în instanță: firmele în cauză nu dispun de fondurile minime de 4.000 de euro necesare pentru inițierea procedurii legale, fiind lichidate pe loc, iar creditorii pierd astfel orice șansă de a-și recupera banii. „Aceste companii se luptă până în ultimul moment, trag de resurse, încearcă să salveze afacerea, dar când se prăbușesc, nu mai rămâne nimic în urmă”, avertizează specialiștii.
Efecte în lanț: furnizorii și prestatorii, afectați în masă
Peisajul economic din Austria este marcat de o recesiune profundă - a treia din istoria recentă a republicii -, cu efecte devastatoare mai ales în sectorul industrial. Firmele mari, aflate în dificultate, trag după ele o rețea întreagă de furnizori și prestatori de servicii. Lanțurile de neplată se extind, blocând astfel activitatea economică în sectoare cheie.
Pe lângă problemele interne, escaladarea disputelor tarifare cu Statele Unite și incertitudinile generate de conflictul economic global afectează și mai mult perspectivele pentru acest an. Comerțul este unul dintre cele mai lovite domenii: temerile privind pierderea locurilor de muncă i-au făcut pe austrieci să devină extrem de precauți în cheltuieli. Rata economisirii a atins 11,4% - un nivel rar întâlnit -, semn clar al lipsei de încredere în evoluția economică viitoare.
Europa în pericol: Grecia și Austria, cele mai afectate
Austria nu este singura țară europeană în dificultate. Potrivit datelor Creditreform, anul trecut au fost închise peste 190.000 de afaceri în 14 state europene - o creștere de 12% față de 2022. Grecia conduce acest clasament negativ, cu un salt al insolvențelor de 42%, dar Austria se clasează și ea mult peste medie, cu un avans de 23%.
Analiștii avertizează că, fără reforme urgente, multe alte economii europene vor urma același drum. „Este momentul în care Europa trebuie să-și regândească radical legislația economică. Altfel, falimentele se vor transforma din excepții în normă”, concluzionează Gerhard Weinhofer.
Criza de la Viena este, de fapt, simptomul unei boli economice mai profunde care amenință continentul. Iar dacă Europa nu învață din cazul Signa, este doar o chestiune de timp până când următorul colos economic va cădea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
