Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, marți, că alianța de apărare occidentală va fi alături de Kiev atâta timp cât va fi nevoie și că orice atac asupra infrastructurii critice pentru alianța militară NATO ar declanșa un „răspuns unit și hotărât”.
„Preşedintele Putin dă greş în Ucraina, pierde în Ucraina. Încercările sale de anexare, mobilizarea parţială şi retorica nucleară reprezintă cea mai mare escaladare a conflictului de la începutul acestuia şi arată că acest război nu merge conform planului. NATO nu este parte din conflict, dar sprijinul nostru joacă un rol esenţial. Aliaţii rămân uniţi în a ajuta Ucraina în procesul de autoapărare. Ministrul de apărare al Ucrainei ni se va alătura, mâine, atât pentru conferinţa Statelor Unite pentru Ucraina, cât şi o cină cu miniştrii NATO. Împreună vom vorbi despre problemele urgente ale Ucrainei.
Salut răspunsul aliaţilor de a trimite sisteme de apărare aviatică şi alte sisteme defensive Ucrainei, aşteptăm livrările următoare. Mesajul nostru este clar: NATO este cu Ucraina şi vom fi împreună cu Ucraina pentru atât de mult timp cât este necesar. Preşedintele Putin a început acest război, tot el trebuie să îl încheie prin a-şi retrage forţele din Ucraina. Şi preşedintele Lukaşenko ar trebui să oprească complicitatea Belarusului în acest conflict ilegal“, a adeclarat Jens Stoltenberg.
Jens Stoltenberg: Ameninţările nucleare ale preşedintelui Putin sunt periculoase şi iresponsabile
Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice a precizat că aliații vor rămâne vigilenți în ceea ce privește forțele nucleare ale Rusiei.
„Joi vom avea o întâlnire cu Centrul de reglementare a armelor nucleare. Scopul armelor nucleare NATO a fost întotdeauna acela de a păstra pacea şi de a descuraja agresiunea. Ameninţările nucleare ale preşedintelui Putin sunt periculoase şi iresponsabile. Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie să înceapă niciodată. Monitorizăm îndeaproape forţele nucleare ale Rusiei. Nu am văzut nicio schimbare în poziţia Rusiei, dar rămânem în continuare vigilenţi. La summitul din Madrid din iunie NATO a decis să facă o schimbare importantă, care să fie în concordanţă cu noua realitate a securităţii. Am creat patru grupuri de luptă NATO în est, care pot uşor să crească la nivel de brigadă.
Creştem numărul forţelor noastre care sunt pregătite, forţelor noastre speciale. Vom lua, de asemenea, decizii să creştem stocurile de arme şi de muniţii şi să ne creştem capabilitatea de a livra aceste muniţii. Vom creşte, de asemenea, capacitatea industriei astfel încât să poată să crească producţia. Ne vom ocupa, de asemenea, de protejarea infrastructurii critice. NATO lucrează la asta de mulţi ani, iar după sabotajul de la gazoductele Nord Stream încercăm să rămânem şi să creştem vigilenţa.
Am dublat prezenţa NATO în Marea Baltică şi în Marea Nordului şi cu până la 30 de nave, care sunt, de asemenea, susţinute de forţe aviatice. Aceste eforturi sunt coordonate îndeaproape cu comandamentul NATO. Aliaţii cresc, de asemenea, securitatea instalaţiilor-cheie şi grăbesc procesul de adunare a informaţiilor. Vom lua paşii necesari pentru a ne proteja infrastructura critică şi a creşte rezilienţa. Orice atac intenţionat împotriva infrastructurii critice a aliaţilor va fi întâmpinat cu un răspuns unit şi puternic. Ultima noastră sesiune se va concentra pe operaţiunile NATO din Kosovo şi până în Irak“, a transmis secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
