Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a reiterat în Senat că țara sa își menține angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru apărare în 2025, într-un moment în care Consiliul Atlantic a avansat propunerea unui nou obiectiv de 5% ce urmează să fie discutat la summitul NATO din iunie. Declarația vine în paralel cu aprobarea celui de-al unsprezecelea transport de arme către Ucraina și sprijinul Italiei pentru planul statelor arabe privind criza din Orientul Mijlociu și reconstrucția Gazei.
În cadrul unei sesiuni de întrebări de o oră și jumătate în Senat, Meloni a promis progrese „rapide” în ceea ce privește reformele, inclusiv reforma funcției de premier, blocată în Parlament de aproape un an. A anunțat și că ar susține reintroducerea votului preferențial în legea electorală, după zile de dezbateri tensionate, dar fără o direcție clară, potrivit agenției ANSA.
Premierul a prezentat o listă cu realizările guvernului, pe care le consideră responsabile de recâștigarea credibilității Italiei pe plan internațional, într-o poziție pe care o descrie drept „centrală și loială” față de Statele Unite ale lui Donald Trump, dar nu „subordonată”.
Meloni a susținut că guvernul său este recunoscut de „piețe, investitori și economiști”, amintind că, potrivit datelor ISTAT și UPB, economia italiană dă semne de redresare, în ciuda unui context dificil. A punctat o „timidă” revenire a puterii de cumpărare a familiilor și a afirmat că reducerea spread-ului a eliberat 10 miliarde de euro, fonduri care ar putea fi direcționate către sănătate, educație și sprijin pentru venituri. Ea a subliniat și importanța sprijinirii clasei de mijloc, care nu a beneficiat până acum de reformele fiscale Irpef.
Dezbaterea din Senat nu a fost lipsită de tensiuni
Ministrul Economiei, Giancarlo Giorgetti, a precizat că este vorba despre o reformă „multianuală”. Acesta a avut o întâlnire cu Meloni la Palazzo Chigi înaintea negocierilor cu sindicatele privind o altă prioritate guvernamentală – combaterea accidentelor mortale la locul de muncă. Guvernul se declară deschis propunerilor sindicatelor și are în vedere introducerea unui sistem de „stimulente și descurajări” pentru companiile în funcție de nivelul de siguranță oferit angajaților.
Dezbaterea din Senat nu a fost lipsită de tensiuni. Matteo Renzi, liderul Italia Viva, a numit-o pe Meloni „campioana inconsecvenței”, ceea ce a generat un schimb acid de replici. Meloni a replicat că nu a înțeles întrebarea lui Renzi, apoi a adăugat că, spre deosebire de fostul premier, ea ar fi dispusă să demisioneze „de bunăvoie” dacă ar pierde un referendum.
Tensiuni s-au înregistrat și cu liderul grupului M5S, Stefano Patuanelli, în pofida intenției exprimate de Meloni de a simplifica programul Tranziția 5.0 și de a-l integra împreună cu planul Industria 4.0 într-o revizuire a Planului Național de Redresare (PNRR). Patuanelli a calificat propunerea drept „o supercazzola”, în timp ce fostul premier Giuseppe Conte, prezent în galerie, a întrebat retoric: „Meloni este o hologramă sau este detașată de realitate?”.
Opoziția a criticat dur declarațiile referitoare la centrele pentru migranți din Albania
O altă dispută a izbucnit pe tema energiei, între Meloni și Partidul Democrat, care acuză guvernul că nu și-a exprimat poziția privind decuplarea prețurilor la gaz și electricitate. Meloni a amintit că diversificarea energetică include și gaz natural lichefiat (GNL) din SUA și a respins sugestia că importurile americane ar reprezenta „o favoare pentru Trump”, subliniind că strategia a început în mandatul lui Joe Biden.
Opoziția a criticat dur și declarațiile referitoare la centrele pentru migranți din Albania. Meloni a anunțat că până la finalul săptămânii vor fi repatriați 25% dintre migranții reținuți în Centrele de Primire și Returnare (CPR), deși, potrivit deputatei Dem Rachele Scarpa, aceștia erau doar 56. Premierul a reluat atacurile la adresa justiției, vizând instanțele care ar fi ordonat revenirea migranților în Italia chiar și în cazurile în care cererile de azil erau „vădit nefondate”.
Pe tema bugetului apărării, liderul Azione, Carlo Calenda, a declarat că se joacă „un joc cu trei cărți”. El a susținut că în actualul context geopolitic, sistemul de apărare italian nu este pregătit să garanteze securitatea națională, și a atras atenția că fără o derogare de la Pactul de Stabilitate nu poate fi construită o apărare adecvată. Calenda a făcut referire la declarațiile tranșante ale ministrului Apărării, Guido Crosetto, potrivit cărora investițiile actuale nu sunt suficiente pentru a face față provocărilor de securitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
