UPDATE:
Pentru a doua oară în interval de 5 zile NASA a amânat lansarea primei misiuni din seria Artemis, după ce a fost identificată o scurgere de combustibil la motoarele rachetei SLS, transmit sâmbătă agenţiile de presă.
Ultima încercare de a lansa gigantica rachetă Space Launch System (SLS) şi capsula Orion a avut loc luni, dar a fost anulată după mai multe tentative eşuate ale tehnicienilor NASA de a repara o scurgere de combustibil, hidrogen lichid super-răcit, care este pompat în rezervoarele rachetei. Operaţiunile pregătitoare ale lansării au fost oprite în mod oficial de directorul de lansare al misiunii Artemis I, Charlie Blackwell-Thompson, cu aproximativ 3 ore înainte de fereastra de lansare de două ore ce urma să se deschidă la ora locală 14:17 EDT (18:17 GMT).
Deocamdată nu s-a anunţat când vor fi reluate operaţiunile de lansare, dar conform programului NASA, următoarele ferestre de lansare posibile sunt luni şi marţi. Şeful NASA, Bill Nelson a precizat că responsabilii misiunii vor conveni în cursul zilei de sâmbătă care va fi următoarea dată pentru lansare, adăugând că s-ar putea lua decizia ca racheta să fie coborâtă de pe rampa de lansare şi transportată în hangarul unde a fost asamblată pentru verificări suplimentare şi reparaţii.
Dacă se va lua decizia coborârii rachetei de pe rampa de lansare, misiunea ar putea fi amânată pentru luna octombrie, conform lui Bill Nelson. După 50 de ani de la ultimul zbor Apollo, misiunea Artemis marchează debutul programului spaţial american ce vizează revenirea oamenilor pe Lună, o etapă care ar trebui să permită echipajelor de astronauţi să ajungă ulterior şi pe planeta Marte.
Misiunea Artemis 1 are ca scop propulsarea cu ajutorul rachetei gigantice SLS (Space Launch System), cea mai puternică din lume, a capsulei Orion, de această dată fără echipaj uman, în jurul Lunii, pentru a verifica dacă propulsorul şi capsula aferentă sunt sigure pentru a opera zboruri viitoare cu echipaje de astronauţi - inclusiv prima femeie şi prima persoană de culoare care vor urma să păşească pe Lună.
'Această misiune duce mai departe visurile şi speranţele multor oameni. Suntem, de acum, generaţia Artemis', declara la începutul săptămânii directorul NASA, Bill Nelson. Principalul obiectiv tehnic al misiunii Artemis 1 este acela de a verifica scutul termic al capsulei, care trebuie să revină în atmosfera terestră cu o viteză de aproape 40.000 de km/h şi la o temperatură care va fi de aproximativ jumătatea din cea înregistrată la suprafaţa Soarelui.
Capsula Orion are misiunea de a se aventura până la o distanţă de 64.000 de kilometri în spatele Lunii, mai departe decât a ajuns orice vehicul spaţial cu echipaj uman de până acum. După această primă misiune, Artemis 2 va duce în 2024 un echipaj de astronauţi până în proximitatea Lunii, fără însă să aselenizeze. Această onoare îi va reveni echipajului misiunii Artemis 3, în 2025 cel mai devreme.
După aceea, NASA doreşte să lanseze o misiune lunară pe an. Obiectivul: stabilirea unei prezenţe umane durabile pe Lună, prin construirea unei staţii spaţiale pe orbita lunară (denumită Gateway) şi a unei baze ştiinţifice pe suprafaţa satelitului natural al Terrei.
ȘTIRE INIȚIALĂ:
La ora 21:17, ora Italiei, astăzi, sâmbătă, 3 septembrie 2022, se deschide fereastra de lansare de două ore (deci până la 22:17) pentru misiunea Artemis 1 a NASA, prima parte a programului spațial care va aduce prima femeie și următorul bărbat pe suprafața lunară, la jumătate de secol după Apollo.
Evenimentul poate fi urmărit din prin streaming pe mai multe medii, cum ar fi NASA TV (sursa oficială) și diverse platforme sociale. Aceasta va fi a doua încercare după cea care a eșuat luni, 29 august, din cauza unei probleme care s-a dovedit a fi mult mai puțin semnificativă decât se credea inițial.
Vezi AICI lansarea în direct: https://www.nasa.gov/multimedia/nasatv/#public
Lansare Artemis 1 spre lună: Unde poate fi urmărită în direct lansarea
În termeni foarte simpli, un senzor a sugerat că motorul 3 al rachetei SLS nu se răcea la fel ca celelalte motoare în timpul numărătorii inverse, dar defectul era la senzor și nu la motor sau la sistemul de purjare, așa cum s-a crezut inițial. Prin urmare, NASA a decis să încerce din nou lansarea în această săptămână. Schimbarea orei/datei de lansare a unei rachete este o operațiune complexă care necesită o planificare atentă, deoarece corpurile cerești sunt în continuă mișcare. Traiectoriile, duratele misiunilor și, mai ales, costurile în ceea ce privește greutatea și propulsia pot varia, dar agenția aerospațială americană a planificat o serie de ferestre utile până în vara anului 2023, în caz de probleme.
Amenințarea meteorologică planează asupra lansării din această seară, însă, potrivit ultimelor buletine, șansele generale de a obține "GO" au crescut de la 40 la 60 la sută, în timp ce în unele puncte din fereastra de lansare se prognozează vreme bună în proporție de 80 la sută. Pe scurt, în această seară există șanse mari de a vedea racheta SLS decolând spre orbita lunară, pentru o misiune crucială de testare fără echipaj uman înaintea misiunii Artemis 2 cu astronauți (2024) și a misiunii Artemis 3, în care va avea loc o aselenizare (programată pentru 2025). După cum a declarat pentru Fanpage astronautul Umberto Guidoni, costul programului Artemis ar fi trebuit să fie de aproximativ 20 de miliarde de dolari, dar acum a ajuns la aproximativ 100 de miliarde (repartizate pe 10 ani).
De ce a fost amânată misiunea Artemis 1: ce s-a întâmplat
Spre dezamăgirea multora, pe 29 august, NASA a fost nevoită să anuleze lansarea Artemis 1 și să amâne plecarea misiunii până astăzi, sâmbătă, 3 septembrie. Dar ce s-a întâmplat mai exact? Pur și simplu, în timpul numărătorii inverse, un senzor a înregistrat faptul că motorul 3 al etajului de bază al rachetei Space Launch System (SLS) nu se răcea corespunzător (la -250° C) ca celelalte trei motoare, astfel că s-a decis suspendarea decolării.
Cu toate acestea, la ultima conferință de presă, NASA a confirmat că problema era legată de senzor și nu de motor, nici de sistemul de "purjare" menționat la început. Așadar, motorul se răcea așa cum era de așteptat, doar că senzorul dădea un rezultat incorect. În practică, problema a fost o "non-problemă". Acesta este motivul pentru care s-a decis să se reia lansarea la câteva zile după amânare. NASA a precizat că, în încercarea din această seară, va monitoriza temperatura motorului 3 (un RS-25 din 2006, derivat din programul navetei spațiale) din datele altor senzori. Tot ce rămâne de făcut este să așteptăm noua numărătoare inversă incitantă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
