În trimestrul al doilea din 2025, veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au ajuns la 9.502 lei, adică 3.824 lei pe persoană, în timp ce cheltuielile lunare medii s-au ridicat la 8.042 lei pe gospodărie (3.237 lei pe persoană). Practic, românii cheltuiesc, în medie, aproape 85% din venitul total, ceea ce arată că, deși nivelul de trai s-a îmbunătățit, echilibrul financiar rămâne fragil.
INS arată că, față de anul trecut, veniturile totale au crescut cu peste 15%, o majorare consistentă care reflectă și inflația, dar și o creștere reală a veniturilor salariale. De altfel, salariile brute și alte drepturi salariale formează coloana vertebrală a veniturilor gospodăriilor — 69% din total, echivalentul a 6.564 lei lunar. Prestațiile sociale rămân o componentă importantă, de aproape 20%, iar veniturile în natură (alimente și produse consumate din resurse proprii) însumează aproximativ 6%.
De la 2.000 de lei în 2000, la aproape 10.000 de lei în 2025
Privind în urmă, saltul este impresionant. La începutul anilor 2000, conform datelor INS și ale publicațiilor de statistică, venitul total mediu lunar al unei gospodării românești era de circa 500.000-600.000 lei vechi, adică în jur de 1.800-2.000 de lei în valoare actualizată. În 2010, după o decadă de creștere economică și după aderarea la Uniunea Europeană, veniturile urcaseră la 2.304 lei pe gospodărie, potrivit „Revistei de Statistică”.
Cu alte cuvinte, în 25 de ani, veniturile gospodăriilor au crescut de peste patru ori. Creșterea economică, investițiile străine, dar mai ales extinderea clasei de mijloc și modernizarea infrastructurii de muncă au făcut ca România să recupereze o parte din decalajul istoric față de Occident.
În 2000, un român câștiga, în medie, de aproape zece ori mai puțin decât un cetățean vest-european. Astăzi, decalajul s-a redus semnificativ: potrivit Eurostat, venitul mediu disponibil al românilor se situează la aproximativ 65-70% din media Uniunii Europene ajustată la puterea de cumpărare.
Urbanul câștigă mai mult, ruralul trăiește mai modest
Datele INS arată și o realitate care se menține constantă de decenii: diferența între sat și oraș. În mediul urban, o gospodărie are un venit mediu de 11.091 lei, adică de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural. Pe o persoană, diferența este și mai vizibilă: 4.572 lei în orașe, față de 3.000 de lei la sate.
Structura veniturilor este la fel de diferită. În orașe, salariile și drepturile salariale reprezintă peste 75% din venituri, în timp ce la sate, ponderea acestora scade, fiind compensată parțial de venituri din prestații sociale și de consumul din resurse proprii - o formă de autosuficiență care amintește, în multe locuri, de România anilor ’90.
Veniturile în natură, adică produsele alimentare sau bunurile obținute din gospodăria proprie, au ajuns să conteze în mediul rural de trei ori mai mult decât în urban: 10,1% din venitul total. Această cifră spune, indirect, povestea unei țări care se modernizează pe ritmuri diferite, între blocurile orașelor și curțile din satele care încă își lucrează pământul.
O țară care a învățat să-și gestioneze mai bine banii
Cheltuielile bănești medii lunare ale gospodăriilor au fost, în trimestrul II 2025, de 7.580 lei pe gospodărie (3.051 lei pe persoană), în creștere cu 5,3% față de începutul anului. Raportul dintre venituri și cheltuieli rămâne relativ echilibrat, semn că românii au învățat să economisească mai mult decât o făceau în trecut.
În anii 2000, când salariul mediu net abia depășea 100 de dolari, aproape tot venitul era cheltuit pe strictul necesar: mâncare, facturi și transport. Astăzi, o parte semnificativă din venituri se duce pe servicii, educație, turism sau investiții mici, semn al unei maturizări economice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
