EXCLUSIV Ghid digital detaliat: Antreprenoriat, diplomație economică și legături România–Italia  

Cosmin Dumitrescu este Consulul General al României la Torino și are o experiență de aproape 25 de ani în diplomație, o parte importantă petrecută în Italia, în diferite poziții de reprezentare a României. În cadrul emisiunii din proiectul „Românii care schimbă comunități”, el oferă o radiografie clară a comunității românești din Italia și a relației bilaterale, punând accent pe transformarea economică, antreprenoriat, diplomație economică și pe modul în care românii din diaspora pot deveni o punte reală între cele două țări.

Acest ghid extrage și organizează informațiile din interviu într-un format practic, destinat atât românilor care vor să deschidă sau să dezvolte o afacere în Italia, cât și celor interesați de investiții, parteneriate academice, implicare civică sau de îmbunătățirea legăturilor economice România–Italia.

1. Relația România–Italia: un parteneriat strategic privilegiat

Relația dintre România și Italia este descrisă ca una „cu totul și cu totul privilegiată”. Există un parteneriat strategic consolidat care funcționează pe toate palierele – politic, economic și social – și este întărit nu doar de actorii statali, ci și de comunitățile din ambele țări.

Cifrele comerciale sunt elocvente:
• Schimburile comerciale bilaterale depășesc 20 de miliarde de euro pe an.
• Italia este al doilea partener comercial extern al României, după Germania.
• Schimburile sunt relativ echilibrate (România nu are un deficit comercial semnificativ).
• Impactul social este major: peste 100.000 de locuri de muncă în România și peste 100.000 de locuri de muncă în Italia sunt legate direct de aceste schimburi.

Consulul estimează că acest volum poate fi dublat, până la 40 de miliarde de euro anual, cu beneficii evidente pentru ambele economii. Totul depinde însă de actorii care alimentează această dinamică – în special de comunitatea antreprenorială românească din Italia și de modul în care România știe să o valorifice.

2. Transformarea comunității românești din Italia

Comunitatea românească din Italia a trecut printr-o transformare profundă în ultimii 20–25 de ani.

• Prima generație a venit în special din mediul rural, a ocupat locuri de muncă pe segmentele de salarizare mai joase și a acoperit nevoile de forță de muncă ale economiei italiene.
• Generațiile a doua și a treia sunt fundamental diferite. Mulți dintre cei care au început ca angajați au devenit antreprenori, administratori, profesioniști cu studii superioare sau investitori.

Astăzi, comunitatea nu mai poate fi privită doar prin prisma numărului de rezidenți (circa 1,2 milioane), ci prin impactul economic și social pe care îl generează. Estimarea de 2% din PIB-ul Italiei este considerată de Consul aproape de realitate, dar probabil subevaluată, deoarece nu capturează întregul efect al companiilor în care românii sunt proprietari, asociați sau administratori.

3. Antreprenoriatul românesc în Italia

Datele prezentate în emisiune arată o progresie clară a prezenței antreprenoriale românești:

• Aproape 100.000 de români (92.921 în statisticile prezentate) apar ca proprietari, administratori sau asociați în companii înregistrate în Italia.
• Raportat la populația românească rezidentă, aceasta reprezintă aproape 10% – o rată semnificativ peste media europeană a populațiilor rezidente care desfășoară activități antreprenoriale.

Progresia este vizibilă atât în Lombardia (cea mai dezvoltată regiune economică), cât și în alte regiuni. Nu mai vorbim doar de domenii tradiționale ocupate de muncitori români. Apar tot mai multe companii în sectoare care solicită pregătire academică superioară, ceea ce demonstrează o fundamentare solidă (studii în România, Italia sau altundeva).

Exemple concrete din nord-vestul Italiei:

• Construcții civile: 54% dintre companiile înregistrate la camerele de comerț aparțin românilor.
• Sănătate (regiunea Piemont): aproape 12% dintre medici și asistente sunt de origine română.

Mulți antreprenori din aceste domenii au deja afaceri sau părți de afaceri deschise în România, unde, în ultimii 5–7 ani, au înregistrat profituri mai mari decât la firma-mamă din Italia.

4. Cum să deschizi o afacere în Italia – ghid practic pas cu pas

Consulul insistă asupra unui principiu esențial: cultura consultării. Cetățeanul american, de exemplu, merge mai întâi la ambasada proprie înainte de a investi. Românii ar trebui să facă la fel.

Pasul 1 – Contactați misiunea diplomatică românească  
• Consulatul General sau Ambasada României în Italia (sau Ministerul Afacerilor Externe din țară).  
• Contactul se poate face și electronic, prin adresele oficiale de pe site-uri.  
• Scopul: aflați riscurile, regulile, procedurile, contactele utile și recomandările înainte de a începe.

Pasul 2 – Consultați un avocat specializat  
• În drept comercial și fiscal italian.  
• Înființarea unei companii este relativ rapidă, birocrația nu este extrem de greoaie, dar regulile (mai ales cele fiscale) sunt stricte.

Pasul 3 – Folosiți rețeaua de sprijin instituțional  
Consulatul poate:
• Acorda consultanță directă (în funcție de domeniu, capacitate de investiție și piața vizată).
• Pune antreprenorul în legătură cu specialiști, instituții, confederații patronale sau federații de sector.
• Oferi recomandări care facilitează accesul (oamenii serioși sunt primiți mai ușor când vin cu o recomandare oficială).

Pasul 4 – Cunoașteți mediul  
• Fiscalitatea italiană nu este mai blândă decât cea din România.  
• Mulți antreprenori români se finanțează din economii proprii.  
• Confederațiile patronale italiene (Confindustria, Confcommercio etc.) sunt deschise și au deja reprezentanțe în România. Ele sprijină atât antreprenorii români care vor să activeze în Italia, cât și pe cei italieni interesați de România.

Atenție: Mulți români ajung la Consulat abia după ce apar probleme (neplăți, litigii, dificultăți financiare). Aceste situații pot fi evitate în mare măsură prin consultare preventivă.

5. Diplomația economică și rolul misiunilor diplomatice

Misiunile diplomatice românești au obligația de a proteja și promova interesele cetățenilor și ale României. În practica descrisă de Consul, acest lucru înseamnă:
• Sprijin procedural și ghidare.
• Facilitarea contactelor.
• Promovarea încrederii (un investitor vine acolo unde știe că are capital sigur și recomandări).
• Încurajarea investițiilor în ambele sensuri.

Antreprenorii români din Italia nu sunt doar „puncte de legătură”. Companiile pe care le dețin în Italia sunt, din perspectivă statistică românească, investiții străine. Prezența lor constituie o garanție pentru atragerea de capital suplimentar din partea partenerilor italieni sau de alte naționalități.

6. Programe academice și întoarcerea talentului

O componentă importantă a strategiei este atragerea talentului din generația a doua de migrație către România, prin programe cu dublă diplomă:

• Universitatea de Vest din Timișoara și Universitatea din Brașov ↔ Universitatea din Torino (UNITO) – programe de licență și masterat la Drept și Psihologie.
• Politehnica din Torino ↔ Politehnica din București, Cluj și Timișoara – programe de inginerie (demarate după misiunea din mai).

Avantajul major: Diplomele sunt emise de ambele instituții și sunt automat valabile în România și Italia. Nu mai este nevoie de echivalări, declarații de valoare sau alte formalități birocratice.

În Torino există deja circa 1.500 de studenți români la Politehnică și circa 300 la Universitatea din Torino. O parte dintre ei pot alege să lucreze în România, unde condițiile pentru absolvenți sunt competitive. Este un mecanism natural de întoarcere a talentului, nu unul declarativ.

7. Implicarea civică a antreprenorilor

Mulți români din Italia încep cu o afacere, intră în contact cu autoritățile locale și descoperă că pot contribui și la viața comunității (proiecte, consilii locale etc.). Consulul consideră această implicare esențială:

• Dacă muncești și plătești taxe, este normal să participi la viața cetății.
• Contribuția nu este doar pentru români, ci pentru întreaga comunitate locală.
• Primarii din localitățile respective confirmă valoarea ideilor și a perspectivelor aduse de români.

Prima generație a fost mai rezervată („am venit să muncesc, nu să mă implic”). Generațiile următoare depășesc treptat această timiditate. Implicarea ține de mentalitate și de educație.

8. Soft power: academicieni, inovatori și sportivi

Consulul atrage atenția asupra resurselor strategice insuficiente valorificate:
• Profesori universitari și cercetători români prezenți în marile universități europene și americane – autorități științifice recunoscute, implicați și în activități economice.
• Inovatori (exemplu: o informaticiană din Torino al cărei produs concurează cu mari firme de consultanță financiară).
• Sportivi din generația a doua și a treia, unii deja pe radarul federațiilor din România.

Aceste performanțe generează prestigiu atât pentru comunitatea din Italia, cât și pentru România. Problema este că, în țară, vizibilitatea pozitivă este încă insuficient receptată, în timp ce știrile negative rămân mai proeminente.

9. Ce poate face România mai bine pentru diaspora

Consulul identifică o prioritate clară: creșterea gradului de încredere a cetățenilor (din țară și din afară) în România. 

Dacă se reușește să se arate o Românie corectă, interesată de propriii cetățeni și care se dezvoltă împreună cu ei, încrederea va crește. Aceasta este, în viziunea sa, direcția esențială.

De asemenea, este nevoie de o schimbare de mentalitate din partea cetățenilor: de la „fug de autorități” la dialog. Misiunile diplomatice sunt la dispoziția românilor pentru sprijin, nu pentru a „lua ceva”.

10. Recomandări concrete pentru românii care vor să facă afaceri în Italia

Pentru cei care vor să deschidă o afacere în Italia  
1. Contactați Consulatul / Ambasada înainte de orice demers.  
2. Consultați un avocat specializat.  
3. Folosiți rețeaua de confederații patronale și camere de comerț.  
4. Evaluați realist fiscalitatea și regulile stricte.

Pentru antreprenorii români deja stabiliți în Italia  
• Valorificați poziția de punte de investiții către România.  
• Implicați-vă și civic, acolo unde este posibil.  
• Mențineți legătura cu misiunile diplomatice.

Pentru studenți și tineri  
• Explorați programele cu dublă diplomă.  
• Ele deschid piața muncii din ambele țări fără bariere birocratice.

Pentru România (instituții)  
• Creșteți încrederea prin acțiuni concrete, nu doar declarații.  
• Valorificați mai bine resursele din diaspora (antreprenori, academicieni, profesioniști, sportivi).  
• Continuați și extindeți parteneriatele academice și economice.

Concluzie

Comunitatea românească din Italia a devenit un actor economic important, cu potențial real de a consolida legăturile bilaterale. De la aproape 100.000 de români implicați în companii, la 54% din firmele de construcții din nord-vest și programele cu dublă diplomă, există instrumente concrete care pot fi folosite.

Cheia rămâne aceeași: consultare preventivă cu misiunile diplomatice, mentalitate deschisă către dialog și valorificarea încrederii reciproce. Așa cum subliniază Consulul General Cosmin Dumitrescu, românii din Italia nu mai sunt doar o comunitate de migranți – sunt o resursă strategică pentru ambele țări.