Un compromis în acest sens a fost înregistrat după negocieri dificile care au durat câteva săptămâni între partidele coaliţiei - social-democraţi, ecologişti şi liberali - şi familia politică conservatoare a fostului cancelar Angela Merkel, au indicat pentru AFP reprezentanţi ai acestor mişcări.
Acordul va face posibilă îndeplinirea promisiunii făcute de cancelarul Olaf Scholz la sfârşitul lui februarie după declanşarea ofensivei ruse în Ucraina: deblocarea unui fond special de 100 de miliarde de euro pentru reînarmarea ţării în următorii câţiva ani şi modernizarea Bundeswehr, ale cărei echipamente sunt depăşite.
Berlinul va putea, în acelaşi timp, să atingă obiectivul stabilit de NATO de a aloca anual pentru apărare 2% din PIB-ul naţional. Acest obiectiv va fi atins "în medie pe mai mulţi ani", potrivit textului acordului obţinut de AFP.
Fondul excepţional va fi finanţat prin datorii suplimentare. Iar pentru asta a fost nevoie de ocolirea regulilor înscrise în constituţia naţională, numite "frână îndatorării", care limitează strict posibilitatea de deficit bugetar.
Este motivul pentru care guvernul avea nevoie de sprijinul principalei forţe de opoziţie, conservatorii din CDU/CSU, deoarece trebuie o majoritate de două treimi în Parlament pentru a face să fie votată această excepţie.
Cele 100 de miliarde de euro vor fi vărsate într-un "fond special", în afara bugetului naţional.
Negocierile au fost dure. Nu doar în privinţa utilizării banilor, dar şi legat de politica faţă de Ucraina, asupra căreia guvernul şi opoziţia se înfruntă de săptămâni întregi.
Conservatorii îi reproşează în special cancelarului social-democrat timiditatea sprijinului său pentru Kiev în faţa Rusiei, în domeniul livrărilor de arme.
Deblocarea celor 100 de miliarde de euro pentru armata naţională constituie o reviriment major pentru Germania care în ultimii ani a tărăgănat respectarea angajamentelor Alianţei Nord-Atlantice în acest domeniu, atrăgându-şi în mod regulat criticile Statelor Unite.
De la sfârşitul Războiului Rece, Germania şi-a redus semnificativ efectivele armatei sale, de la aproximativ 500.000 de persoane când ţara s-a reunit în 1990, la doar 200.000 în prezent. În plus, responsabilii militari se plâng în mod regulat de defecţiuni ale avioanelor de luptă, navelor de război sau tancurilor.
Dar invazia Ucrainei a acţionat ca un şoc electric într-o ţară cufundată în pacifism de la ororile comise de nazişti, mai scrie AFP.
Citește mai departe: Germania va reporni termocentralele pe cărbune dacă Rusia va opri livrările de gaze
Germania intenţionează să repornească termocentralele pe cărbune şi petrol, în situaţia în care Rusia va opri livrările de gaze către cea mai mare economie europeană, informează Bloomberg.
Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, urmează să prezinte marţi un decret de urgenţă care va permite Guvernului să repornească termocentralele pe cărbune şi petrol care au fost închise, în situaţia în care vor exista probleme în aprovizionarea cu gaze naturale, conform unui proiect legislativ consultat de Bloomberg.
Potrivit surselor, gazele naturale, care anul trecut au fost responsabile pentru 15% din producţia de electricitate a Germaniei, trebuie să fie direcţionate cu prioritate spre industrie şi încălzirea locuinţelor, în situaţia în care vor apărea probleme de aprovizionare, astfel încât va fi nevoie să se recurgă la capacităţile nefolosite alte termocentralelor pe cărbune.
Conform planurilor, termocentrale pe cărbune cu o capacitate de 8,5 Gigawaţi precum şi termocentrale pe petrol cu capacităţi mai mici, care în prezent nu funcţionează, vor fi puse în stand by, ceea ce va permite operatorilor să furnizeze electricitate la cerere.
"Necesitatea unor capacităţi suplimentare de generare pe cărbune apare numai atunci când există un deficit de aprovizionare cu gaze sau dacă există ameninţarea unei crize a gazelor iar consumul de gaze naturale pentru producţia de electricitate trebuie să fie redus", se precizează în decretul de urgenţă.
Cu toate acestea, menţinerea în rezervă a termocentralelor pe cărbune nu ar urma să deraieze obiectivul general al Germaniei de a înceta să mai utilizeze cărbune pentru producţia de electricitate în 2030.
"Trebuie să finalizăm eliminarea cărbunelui în Germania până în 2030. Acest lucru este mai important ca niciodată în criza actuală. Însă în drumul spre acel obiectiv, pe termen scurt, trebuie să ne consolidăm măsurile preventive şi să menţinem termocentralele pe cărbune în rezervă, o perioadă mai lungă de timp", se precizează în decretul elaborat de Guvernul de la Berlin.
Acest decret va permite Guvernului să repornească termocentralele pe cărbune fără a avea nevoie de aprobarea Parlamentului, pentru o perioadă de până la şase luni. Termocentralele pe cărbune vor face parte din rezerva naţională până la data de 31 martie 2024.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
