Germania înăsprește regulile pentru ajutoarele sociale. CDU propune să-i trimită pe beneficiari la curățenia orașelor

Autoritățile germane au deschis anul trecut 133.640 de anchete privind suspiciuni de fraudă în sistemul de ajutoare sociale, cu 6,8% mai multe decât în anul precedent. În peste 80% dintre cazuri, suspiciunile s-au confirmat sau s-au încheiat cu depunerea unei plângeri penale.

Ministerul Muncii estimează însă că amploarea fenomenului este mult mai mare, deoarece schimbul insuficient de informații dintre instituții permite ca numeroase fraude să rămână nedescoperite.

Plan de acțiune împotriva abuzurilor

Coaliția de guvernare a convenit asupra unui plan amplu de combatere a fraudelor din sistemul de ajutoare sociale.

Marc Biadacz, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar CDU pentru piața muncii și politici sociale, a anunțat că autoritățile vor avea acces mai ușor la schimbul de date, ceea ce va permite verificarea mai rapidă a dreptului la beneficii.

Printre măsurile pregătite se numără:

-schimb de informații între instituțiile statului;
-obligația furnizorilor de energie de a informa autoritățile dacă un beneficiar deține și alte locuințe;
-excluderea de la ajutoarele sociale a persoanelor căutate în baza unui mandat de arestare.

Potrivit lui Biadacz, persoanele apte de muncă vor trebui să accepte ofertele de angajare considerate rezonabile, iar refuzul poate atrage sancțiuni și reducerea indemnizației.

Propunere: muncă în folosul comunității

În paralel, CDU promovează și ideea ca beneficiarii ajutoarelor sociale să desfășoare activități în folosul comunității.

Stefan Evers, noul candidat al CDU pentru conducerea Berlinului, susține că persoanele care primesc ajutoare și pot munci ar trebui să contribuie la întreținerea orașului.

„Cei care beneficiază de sprijinul statului și sunt apți de muncă ar trebui să ofere ceva în schimb comunității, de exemplu să ajute la menținerea curățeniei în Berlin”, a declarat politicianul.

Un model asemănător funcționează deja în districtul Nordhausen, din landul Turingia, unde unii tineri beneficiari ai ajutorului social sunt obligați să presteze până la 30 de ore de muncă în folosul comunității pe săptămână, în schimbul unei remunerații simbolice de un euro pe oră. Refuzul duce la reducerea ajutorului social.

Beneficiarii datorează statului miliarde de euro

Publicația Bild scrie că beneficiarii ajutoarelor sociale din Germania au datorii totale de aproximativ 3,55 miliarde de euro către stat. Cu un an înainte, suma era de 3,25 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 300 de milioane de euro.

O parte dintre aceste datorii provin din declarații false privind veniturile, averea sau situația locativă. Alte cazuri implică muncă la negru în paralel cu încasarea ajutoarelor sociale sau indemnizații medicale obținute pe baza unor concedii medicale de lungă durată.

Autoritățile subliniază însă că există și situații în care sumele au fost plătite în plus din motive administrative, fără vina beneficiarilor. În toate aceste cazuri, statul solicită recuperarea banilor.

Centru special pentru depistarea fraudelor

Pentru a combate fenomenul, Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă a înființat un centru de competență dedicat depistării fraudelor cu ajutoare sociale, alocații pentru copii și indemnizații de șomaj.

Ministrul Muncii, Bärbel Bas, a declarat că lupta împotriva fraudelor organizate și a rețelelor infracționale reprezintă o prioritate, afirmând că există „structuri de tip mafiot care trebuie destructurate”.

Opoziția cere echilibru

În timp ce AfD solicită controale mai stricte și verificări extinse ale identității și domiciliului beneficiarilor, Partidul Verzilor avertizează că majoritatea persoanelor care primesc ajutoare sociale nu comit fraude.

Vicepreședintele grupului parlamentar al Verzilor, Andreas Audretsch, a atras atenția că numeroși beneficiari sunt persoane care muncesc, dar au salarii prea mici, părinți singuri sau oameni aflați în programe de formare profesională.

Acesta a avertizat că lupta împotriva fraudelor nu trebuie să ducă la stigmatizarea tuturor beneficiarilor sistemului de protecție socială.