În Paris, Ministerul Sănătății a transmis o circulară către agențiile regionale de sănătate, prin care le cere să se coordoneze cu Ministerul Apărării pentru a putea instala, la nevoie, centre medicale suplimentare. Aceste structuri ar urma să funcționeze ca puncte regionale de triaj pentru soldații răniți, care apoi ar fi direcționați către spitalele civile cele mai apropiate și mai bine pregătite pentru tipul de traumă suferit.
Informația a fost dezvăluită de săptămânalul Le Canard Enchaîné, care a avut acces la document. Conform circularei, Franța trebuie să fie capabilă să primească 100 de pacienți pe zi timp de 60 de zile consecutive, la nivel național. În plus, se anticipează și scenarii de vârf, cu până la 250 de pacienți pe zi, timp de 3 zile la rând, în cazul unei intensificări a luptelor.
Ministra Sănătății, Catherine Vautrin, a explicat că această măsură este comparabilă cu pregătirea stocurilor strategice necesare în cazul epidemiilor. Ea a reamintit experiența traumatizantă din timpul pandemiei de Covid-19, când Franța a fost criticată dur pentru lipsa de anticipare și de organizare.
„Este normal ca statul să prevadă din timp crizele și să pregătească un răspuns. Este responsabilitatea administrației centrale să asigure protecția populației și a militarilor săi”, a declarat Vautrin la postul de radio RMC.
Germania: plan detaliat în Senat
Și Germania a mers pe aceeași linie. În Senatul de la Berlin a fost prezentat un „Plan cadru pentru apărarea civilă a spitalelor”, care analizează mai multe scenarii posibile: de la distrugerea unor clădiri și lupte urbane în capitală, până la evacuarea completă a orașului.
Potrivit senatoarei Ina Czyborra, responsabilă pentru Știință, Sănătate și Asistență, obiectivul principal al planului este să garanteze că serviciile medicale de urgență și spitalele rămân funcționale în caz de criză majoră. „Trebuie să ne asigurăm că populația continuă să primească îngrijiri, chiar și într-o situație de conflict sau catastrofă”, a declarat aceasta pentru Berliner Zeitung.
Documentul prevede că spitalele germane, în special cele din marile orașe precum Berlin, ar putea fi nevoite să trateze și ele până la 100 de soldați răniți pe zi. Acest lucru ar presupune nu doar infrastructură medicală, ci și personal suplimentar, stocuri de sânge, medicamente și echipamente pentru intervenții rapide.
Berlinul, posibil centru NATO pentru estul Europei
Un alt aspect notabil al planului german este legat de rolul strategic al capitalei. Berlin ar urma să devină un hub NATO pentru transportul de materiale, echipamente și personal către fronturile aflate pe flancul estic al Alianței, adică în apropierea Rusiei. Acest rol logistic și sanitar ar transforma Germania într-un punct central de sprijin pentru operațiunile NATO în cazul unui conflict armat de mari proporții.
Această perspectivă ridică însă și multe temeri. Populația germană, deja marcată de tensiunile internaționale, se arată preocupată de posibilitatea ca Berlinul să devină o țintă strategică într-un eventual război. Dezbaterea politică este intensă: unii consideră planurile necesare și pragmatice, în timp ce alții avertizează că astfel de pregătiri pot alimenta spirala confruntării cu Rusia și pot crește riscul unui conflict direct.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
