EXCLUSIV EXCLUSIV - Miza reală a referendumului pe justiție din Italia. Un român spune că merge la vot, însă pe italieni nu prea îi interesează

Cetățenii italieni sunt chemați la urne astăzi și mâine pentru a se pronunța asupra unui referendum constituțional privind justiția. Miza consultării populare este o reorganizare profundă a sistemului judiciar, o temă care a dominat agenda publică și care promite să modifice fundamental modul în care funcționează instanțele și parchetele din Peninsulă. Votarea va dura două zile şi se va încheia luni la ora locală 15.00 (14.00 GMT).

Fiind un referendum de tip confirmativ, legislația prevede că nu este necesară atingerea unui cvorum de participare. Astfel, rezultatul final va fi decis strict prin majoritatea simplă a voturilor valabil exprimate, indiferent de numărul total al celor care se prezintă la urne. 

La referendum pot vota și românii care au cetățenie italiană.

Giorgia, o româncă în vârstă de 25 de ani cu cetățenie italiană și care în prezent e studentă, spune că va vota "DA" la referendum.

"Votez DA, pentru că vreau ca lucrurile să se schimbe. Altfel, lucrurile vor rămâne la fel şi nu vom evolua spre bine", a spus tânăra, în exclusivitate pentru ȘtiriDiaspora. 

Miza votului: controlul Justiției de către Parlament

Dacă tabăra „Da” va obține victoria, sistemul judiciar va trece printr-o transformare structurală. În prezent, magistrații au dreptul de a-și schimba cariera o singură dată (trecerea de la funcția de judecător la cea de procuror sau invers), iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) funcționează ca un organism unic, independent de factorul politic, gestionând toate aspectele administrative și disciplinare.

O victorie a votului afirmativ ar impune separarea strictă a carierelor, ceea ce ar duce la înființarea a două consilii superioare distincte: unul dedicat judecătorilor și celălalt procurorilor. O noutate absolută ar fi și modalitatea de selecție: o treime din membrii acestor consilii ar urma să fie extrași prin tragere la sorți dintr-o listă aprobată în prealabil de Parlament. De asemenea, competența de a sancționa magistrații ar fi transferată de la CSM către o entitate nouă, denumită Înalta Curte Disciplinară.

Vezi și: Pensiile românilor din Italia în 2026: Noutățile explicate pe înțelesul tuturor - VIDEO

Marcelin Enășcuț, funcționar la departamentul de litigii de muncă în cadrul sindicatului CISL din Torino, a declarat, în exclusivitate pentru ȘtiriDiaspora, că această reformă este discutată de mulți ani în Italia, însă abia acum s-a ajuns și la vot. Românul spune că miza reală a acestui referendum este, de fapt, o tentativă de control a Justiției de către Parlament, lucru considerat periculos de actorii politici de stânga. 

"Despre reforma justiției se vorbește de mulți ani, însă nu s-a realizat din cauza anumitor personaje politice. Mă refer în special la Berlusconi, care avea tot interesul să o facă. Acum, în absența lui, aceeași tabără de dreapta încearcă să o implementeze. Cei de stânga au rămas pe aceeași poziție ca înainte: nu vor reforma sau, dacă o vor, nu în forma prezentată de guvernul Meloni.

Mai exact, și cei de stânga sunt de părere că ar trebui făcută o reformă, dar nu în acest mod. Ei nu sunt de acord ca justiția să intre sub controlul Parlamentului, deoarece ar fi ca și cum s-ar uni două puteri în stat.

Exact, despre asta este vorba (n.r. miza reală a referendumului este să intre justiția sub controlul Parlamentului). S-ar înființa un nou organism care să controleze justiția, iar acesta ar fi subordonat direct Parlamentului", spune Marcelin. 

Test de forță pentru Giorgia Meloni

Românul spune că referendumul este un test pentru Meloni, însă nu unul vital.

"Dacă mă întrebați dacă este un act de forță pentru Meloni, nu cred că, în cazul în care referendumul nu ar trece, ea ar trebui să plece. Este un test de forță, dar nu unul vital. Nu i-ar cădea guvernul dacă rezultatul este negativ. Ar fi mai degrabă un test de influență și de popularitate în rândul populației.

Totuși, Meloni a câștigat puterea prin campania pe care a dus-o, dar din ceea ce a promis nu a realizat nici minimul necesar, deși oamenii simpli au votat-o", mai spune românul. 

Care sunt cele cinci întrebări esențiale de pe buletinul de vot

Reforma este segmentată în cinci puncte cheie, fiecare reprezentând o întrebare specifică pentru alegători:

1.  Reforma CSM: Se solicită opinia cetățenilor privind abrogarea unor părți din legea din 24 martie 1958, pentru a modifica modul de funcționare a organului de autoguvernare al magistraților.
2.  Evaluarea magistraților: Propunerea vizează includerea „laicilor” (avocați și profesori universitari) în procesul de evaluare a performanțelor profesionale ale magistraților.
3.  Separarea carierelor: Aceasta este una dintre cele mai disputate teme, vizând distincția clară între rolul de judecător (cel care judecă) și cel de procuror (cel care acuză).
4.  Limitarea măsurii arestului preventiv: Se propune restricționarea utilizării acestei măsuri extreme, astfel încât să rămână valabilă doar în cazul infracțiunilor de o gravitate deosebită.
5.  Abolirea decretului severino: Ultima întrebare vizează eliminarea prevederilor care impun decăderea automată din funcție sau ineligibilitatea parlamentarilor, membrilor guvernului și administratorilor locali în cazul unei condamnări penale.

Italienii nu sunt prea interesați de referendum

Marcelin Enășcuț mai spune că românii din cercul său de prieteni care au cetățenie italiană vor merge la vot, însă pe italienii de rând acest referendum nu prea îi interesază.

"Până acum, Meloni nu a susținut ce a făcut și nici nu a făcut ceea ce a susținut, așa că nu văd un interes mare din partea publicului. Nu știu dacă astăzi sau mâine oamenii se vor duce la urne pentru acest subiect.

Eu lucrez pentru sindicate de 20 de ani. În cadrul sindicatului, unde membrii ar trebui să fie foarte interesați, nu observ un entuziasm deosebit. Poate 50% ar fi interesați, deși ar trebui să fie un interes de 100%. Există o dezbinare mare între sindicate acum; unii lideri sindicali care au fost la putere au intrat în politică în tabere diferite față de cele pe care le-au reprezentat inițial. Cei care păreau de stânga au trecut la dreapta după ce și-au terminat mandatul în sindicat, iar asta a creat dezbinare și o anumită dezamăgire în interiorul organizațiilor.

Dacă sindicatul nu se implică atât de mult în politică, îmi imaginez că și lumea de rând este la fel de distantă. Nu am auzit discuții pe această temă între clienți sau persoanele care vin la noi.

Nimeni din rândul oamenilor simpli nu a deschis subiectul.

În ceea ce privește românii din cercul meu apropiat care au cetățenie și cu care am avut ocazia să discut, mi-au spus că vor merge la vot, deși o fac cu un anumit dezgust", mai spune românul cu cetățenie italiană. 

 Provocarea celor cinci milioane de „nerezidenți”

O problemă logistică și politică majoră a apărut în legătură cu cele aproximativ 5 milioane de persoane - studenți și muncitori - care locuiesc permanent în alte localități decât cele de reședință. Guvernul a decis să nu includă nerezidenții în mecanismul de vot de la distanță prin decretul de organizare, fapt ce a stârnit o vie controversă între partidele aflate la putere și opoziție.

În acest context, cei care doresc să voteze sunt obligați să se întoarcă în localitatea de domiciliu. Pentru a facilita acest proces, au fost puse la dispoziție bilete de călătorie dus-întors la preț redus, pe baza prezentării cărții de alegător.

O altă soluție, adoptată de mulți studenți care au apelat la sprijinul formațiunilor politice precum Partidul Democrat, AVS sau M5S, a fost înregistrarea ca reprezentanți de partid în secțiile de votare din orașele unde locuiesc, dobândind astfel dreptul legal de a vota acolo unde se află.