Publicația Monza News prezintă un clasament actualizat al celor mai populate cinci comunități străine și cum schimbă acestea orașul. Monza nu mai este orașul omogen de acum douăzeci de ani. Compoziția sa demografică se schimbă, și o face în liniște, zi de zi. Astăzi, peste 21.000 de locuitori nu dețin cetățenie italiană: un segment care are impact asupra școlilor, locurilor de muncă, serviciilor și chiar comerțului cu amănuntul. Studiul se bazează pe date oficiale pentru a înțelege cele mai importante grupuri și de ce acestea sunt din ce în ce mai importante.
Comunitatea românească: cea mai puternică și structurată prezență
Românii reprezintă cea mai mare populație străină din Monza. Inițial veniți pentru muncă - construcții, îngrijire familială, logistică - au devenit o comunitate stabilă, adesea cu familii stabilite acum. Sunt proeminenți în cartierele muncitoare ale orașului și în afacerile artizanale, dar și în serviciile personale. Este o prezență solidă, puțin probabil să se diminueze.
A doua comunitate ca mărime este cea egipteană, care a crescut semnificativ în ultimii zece ani. Nu este doar o prezență rezidențială: a transformat sectoare întregi, în special industria alimentară și restaurantele fast-food. Antreprenoriatul egiptean este una dintre forțele motrice ale microeconomiei locale. Întrebarea cu care se confruntă orașul este însă una diferită: cum să integreze o comunitate tânără, în creștere rapidă, adesea concentrată în zone foarte specifice ale orașului?
Peruvienii și ecuadorienii: America de Sud vine din urmă
Pe locurile trei și patru se află Peru și Ecuador. Aceste două comunități sud-americane se dezvoltă având o caracteristică specifică: familii tinere, mulți tineri în școlile din Monza și o prezență puternică în muncile casnice, catering și logistică. Administratorii școlilor confirmă faptul că elevii latino-americani au unele dintre cele mai mari rate de integrare culturală. Aceste comunități sunt mai puțin recunoscute de mass-media, dar profund înrădăcinate.
Albanezii au fost printre primele grupuri care au sosit în anii 1990. Astăzi, ei reprezintă o comunitate stabilă, adesea perfect bilingvă, răspândită în multe cartiere. Sunt activi în construcții, catering și servicii tehnice. Fac puțin zgomot, dar își mențin totuși un rol solid în mediul de lucru al orașului.
Ce ne spun, de fapt, aceste date? Monza se schimbă pentru că piața muncii se schimbă. Familiile, școlile și cartierele se schimbă. Comunitățile străine nu mai sunt „oaspeți”, ci o parte structurală a orașului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
