Tensiunile comerciale dintre China și Statele Unite intră într-o nouă etapă, pe fondul dependenței Occidentului de pământurile rare produse și procesate de Beijing. În ciuda unui aparent acord anunțat de președintele american Donald Trump pentru asigurarea aprovizionării cu aceste materii prime critice, îngrijorările persistă în rândul companiilor occidentale. Acestea acuză China că le condiționează accesul la resursele strategice de divulgarea unor informații comerciale sensibile, într-un context care alimentează suspiciunile privind posibile acțiuni de spionaj economic.
Pe 11 iunie, Trump a anunțat că Washingtonul și Beijingul au ajuns la o înțelegere pentru reluarea exporturilor de pământuri rare și magneți către companiile americane, în schimbul renunțării de către SUA la o măsură controversată privind deportarea studenților chinezi. „Acordul nostru cu China este finalizat”, a transmis liderul de la Casa Albă prin intermediul platformei Truth Social.
Regim strict de control al pământurilor rare
Cu toate acestea, companiile occidentale rămân sub presiune. Potrivit unui articol publicat de Financial Times, autoritățile chineze impun noi cerințe în procesul de autorizare a exporturilor, solicitând detalii privind procesele de producție, lista clienților și alte informații considerate confidențiale. „Acum este vorba mai mult despre obținerea de informații prin canale oficiale decât despre încercarea de a le fura”, a declarat Frank Eckard, reprezentant al companiei germane Magnosphere, specializată în producția de magneți.
În aprilie 2025, China a introdus un nou regim de control al exporturilor pentru mai multe elemente din categoria pământurilor rare și magneților, aplicând un proces strict de autorizare. Măsura a afectat masiv industrii esențiale din Occident, inclusiv sectorul auto, industria aerospațială, producția de semiconductori și companiile din domeniul apărării. Printre materiile prime deja restricționate se numără antimoniul, tungstenul și scandiul.
China deține un rol dominant pe piața globală a pământurilor rare: produce circa 60% din volumul mondial și procesează aproximativ 90% din aceste resurse, inclusiv cantități importate din alte țări. Această poziție privilegiată îi oferă Beijingului un instrument strategic cu greutate în negocierile internaționale. Materiile prime vizate sunt esențiale pentru producția de tehnologii de vârf, de la electronice și motoare pentru mașini electrice, la turbine eoliene și avioane de luptă.
Reacția Uniunii Europene
Uniunea Europeană a reacționat la această situație prin promovarea „Legii privind materiile prime critice”, un efort de a-și reduce dependența de importurile chineze și de a încuraja producția internă și diversificarea surselor de aprovizionare.
Beijingul a motivat inițial restricțiile ca reacție la politicile tarifare ale administrației Trump. Totuși, măsuri similare au fost aplicate încă din 2024, când China a limitat exporturile de galiu, germaniu și antimoniu ca reacție la restricțiile impuse de SUA asupra exportului de tehnologie.
În ciuda anunțului privind acordul, persistă scepticismul în rândul analiștilor. „Mi se pare că negociem în cerc”, a declarat Myron Brilliant, consultant în cadrul DGA-Albright Stonebridge Group, pentru New York Times. Fost oficial al Camerei de Comerț a SUA, Brilliant a remarcat lipsa unei direcții clare în negocierile bilaterale: „Escalezi, dezescaladezi – până la urmă, nu suntem cu adevărat nicăieri”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
