Un conflict juridic între antreprenori români și belgieni a izbucnit în urma renovării noului sediu central al partidului Vlaams Belang, situat în Bruxelles, chiar peste drum de Parlamentul Belgiei. Proiectul, realizat cu o investiție semnificativă, s-a transformat într-o dispută complexă, în care acuzațiile de neplată, „practici frauduloase” și exploatare a muncitorilor din construcții sunt în centrul atenției.
Românii au ieșit în stradă pentru că nu au fost plătiți
Disensiunile au devenit publice în luna ianuarie, când o delegație de muncitori a protestat în fața clădirii recent renovate, purtând pancarte inscripționate cu mesajul „Nu am fost plătit!”. La acel moment, sediul nu era încă deschis, deoarece mutarea oficială din vechea clădire din Madouplein a fost amânată din cauza unor complicații apărute pe parcursul lucrărilor. Partidul s-a mutat efectiv la începutul lunii septembrie, inaugurând sediul despre care liderul Vlaams Belang, Tom Van Grieken, spunea că „fiecare piatră respiră sufletul luptei noastre”.
În prezent însă, clădirea a devenit scena unei lupte juridice intense între firmele implicate în renovare.
Vlaams Belang, partid care beneficiază de o finanțare generoasă în urma rezultatelor electorale favorabile, a contractat compania Woutim din Limburg ca antreprenor general pentru modernizarea sediului. Aceasta a lucrat cu subcontractantul B-Tech, o firmă din Flandra de Est, care la rândul ei a apelat la compania A&C Industrial Services, condusă de antreprenorul român Adrian Ciocoiu, stabilit în Belgia de șapte ani.
Ciocoiu susține că deține dovezi clare – fotografii și înregistrări video – care arată că echipa sa a executat o mare parte din lucrările din interiorul clădirii.
„Împreună cu peste 24 de angajați din România, Ucraina și Moldova am realizat instalațiile electrice, sanitare și de ventilație ale întregului sediu”, a transmis Ciocoiu într-un e-mail adresat Parlamentului European, consultat ulterior de cotidianul De Standaard.
„Erau oameni cinstiți, care au venit în Belgia pentru o viață mai bună. După luni de muncă, mai sunt încă 217.101 euro neplătiți.”
Românul spune că afacerea sa este în faliment, pentru că nu a mai fost plătit
La jumătatea lunii septembrie 2024, lucrările au fost întrerupte de Ciocoiu din lipsă de fonduri, întrucât plățile promise nu au mai venit. De atunci, antreprenorul român afirmă că a fost trimis fără rezultat de la o firmă la alta. „Am cheltuit zeci de mii de euro pe avocați, dar nu am obținut nimic. Afacerea mea este în pragul falimentului. Am datorii către angajați, executori judecătorești și probleme cu impozitele, în timp ce Vlaams Belang folosește toate sistemele și instalațiile noastre fără să plătească. Este complet nedrept”, a declarat Ciocoiu pentru De Standaard.
În încercarea de a găsi o soluție, antreprenorul s-a prezentat personal în februarie la sediul partidului Vlaams Belang. „Le-am explicat situația, dar mi-au spus că nu știu nimic. Mi-au promis că mă vor ajuta, dar nu s-a mai întâmplat nimic”, povestește acesta.
Purtătoarea de cuvânt a partidului, Karen Van Der Sype, confirmă vizita lui Ciocoiu, dar susține că formațiunea politică nu are nicio obligație contractuală directă față de el sau compania sa. „Am plătit totul corect către antreprenorul principal, Woutim. Nu am avut niciun contract direct cu acest om”, a declarat aceasta, adăugând că situația este una „deplorabilă” și reprezintă „un caz clar de exploatare socială a muncitorilor din construcții”.
La rândul său, compania Woutim refuză să ofere prea multe detalii, dar susține că și-a îndeplinit obligațiile financiare față de B-Tech. „Am plătit sume considerabile subcontractantului B-Tech, care trebuia, la rândul său, să își plătească furnizorii și colaboratorii. Din păcate, nu a fost cazul”, a declarat directorul delegat al Woutim, Mario Timmers.
O încrengătură de firme și legături financiare dubioase
Potrivit Woutim, în timpul lucrărilor B-Tech a intrat în faliment, iar acest lucru a complicat întreaga situație financiară. B-Tech acuză însă că Woutim ar fi reziliat contractul în mod unilateral, chiar înainte de finalizarea proiectului, ceea ce a dus la prăbușirea firmei. „Pentru că nu ne-au plătit, nici noi nu am mai putut să ne achităm obligațiile către subcontractanți și furnizori”, se arată în poziția oficială a companiei.
Pe de altă parte, Timmers susține că a fost prejudiciat și acuză B-Tech de „practici frauduloase”. Acesta afirmă că după faliment s-a descoperit că firma B-Tech a plătit cu banii Woutim doar un grup restrâns de subcontractanți proprii.
„Compania lui Ciocoiu a fost una dintre acestea. Prin urmare, consider că nu este în măsură să afirme că are facturi neplătite în mod semnificativ”, a spus Timmers, care a depus și o cerere de despăgubire în instanță.
În replică, proprietarul B-Tech, care preferă să rămână anonim, acuză Woutim că a creat în mod deliberat un blocaj financiar. „Au bugetat inițial proiectul greșit, apoi au reziliat contractul pentru că nu am respectat termenul lor limită. Așa sufocă micii subcontractanți, iar ulterior își permit să ducă lupte juridice îndelungate, având timp și resurse.”
Disputa a ajuns acum în instanță, unde toate părțile implicate se acuză reciproc de neplată și abuzuri contractuale. În centrul acestui lanț complicat de subcontractări se află muncitorii străini care au lucrat luni întregi fără să-și primească integral salariile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
