Conform celui mai recent raport publicat de Observatorul de Emancipare al Consiliului Tineretului din Spania, referitor la situația din a doua jumătate a anului 2024, situația este alarmantă. Chiria medie în această perioadă a ajuns la un nivel fără precedent: 1.080 de euro pe lună. Pentru un tânăr aflat la început de carieră, cu un salariu mediu modest, această sumă reprezintă o adevărată povară financiară. Mai exact, a locui singur închiriind un apartament în Spania înseamnă să cheltuiești mai mult de 92% din veniturile lunare doar pe chirie. Chiar și alegând să împartă un apartament cu alți colegi pentru a reduce costurile, aceștia ajung totuși să aloce cel puțin 35% din salariu pentru o cameră.
Deși șomajul în rândul tinerilor a scăzut la nivel general la 19%, acesta continuă să rămână extrem de ridicat, la aproximativ 25%, pentru persoanele sub 25 de ani. Mai mult, peste o treime dintre tinerii angajați își împart timpul și energia între muncă și studii, ceea ce în mod evident le limitează veniturile și oportunitățile profesionale. Unul din cinci tineri angajați este expus riscului de sărăcie și excluziune socială, ceea ce arată că statutul de angajat nu garantează stabilitate sau condiții de trai decente.
Aceste cifre explică în mare măsură de ce doar 15,2% dintre tinerii sub 30 de ani reușesc să trăiască în afara casei părintești - cea mai scăzută rată de emancipare înregistrată vreodată pentru această perioadă a anului. Această rată este cu 11 puncte procentuale sub nivelul maxim atins înainte de Marea Recesiune din 2008 și cu 3,5 puncte procentuale mai mică decât înainte de pandemia globală.
Desigur, o parte semnificativă a acestor tineri rămâne acasă și pentru că studiază și beneficiază de sprijinul părinților, însă realitatea devine mai dură când ne uităm la segmentul celor care sunt deja angajați: doar aproximativ 26% dintre aceștia au reușit să-și câștige independența locativă.
Imposibilitatea cumpărării unei locuințe: un alt zid pentru tineri
Nu doar chiriile au devenit o piedică uriașă, ci și accesul la proprietate este departe de a fi realizabil. Datele arată că, pentru a cumpăra o locuință în Spania, un tânăr ar trebui să dedice întregul salariu pe o perioadă de 14 ani, ceea ce este, practic, o imposibilitate pentru majoritatea.
Drept urmare, aproape șase din zece tineri care au reușit totuși să se emancipeze sunt chiriași, iar aproape jumătate dintre aceștia își împart locuința cu alți colegi sau prieteni. Doar unul din cinci tineri emancipați locuiește singur, un indicator clar că independența completă este încă un lux.
Raportul mai evidențiază și diferențe semnificative între regiunile autonome ale Spaniei. Comunitatea Madrid și Catalonia conduc topul emancipării, cu rate de 17,9%, respectiv 17,6%, la sfârșitul lui 2024. În schimb, regiuni precum Castilla-La Mancha și Andaluzia înregistrează cele mai scăzute procente, 10,6% și 12%, respectiv. Totuși, de remarcat este faptul că în Catalonia, alături de Insulele Canare, emanciparea tinerilor a înregistrat o scădere abruptă în ultimul an.
Realitatea mult mai complexă din spatele cifrelor
Aceste date vin să demonteze stereotipul tânărului pasiv, care nici nu muncește, nici nu studiază. Raportul arată clar că mai puțin de 3% dintre tineri se află în această situație, în timp ce 35,5% combină studiile cu un loc de muncă, o dovadă a efortului și sacrificiului tinerilor pentru a-și asigura un viitor mai bun.
În ciuda acestor eforturi, critica adusă guvernului spaniol este una dură și bine întemeiată. Consiliul Tineretului reproșează autorităților că nu iau măsurile necesare pentru a face față acestei crize a locuirii, în timp ce prețurile cresc și condițiile de trai se deteriorează. Tot mai puțini tineri au acces la locuințe decente, iar fenomenul afacerilor cu imobiliare, care profită de pe urma cererii, accentuează problema.
Mai mult, toate aceste dificultăți afectează în mod grav sănătatea mintală a tinerilor. Anxietatea, depresia și stresul au devenit probleme frecvente pentru această generație, care trăiește în incertitudine permanentă, între locuri de muncă precare, chirii inaccesibile și teama constantă de a nu face față cheltuielilor. Viața în comun cu părinții poate oferi un oarecare sprijin, dar și aceasta vine cu propriile provoc
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
