Potrivit CCR, obligația legală de a publica declarațiile pe internet nu respectă prevederile articolului 26 din Constituție, care garantează respectul vieții private, și încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Expunerea online a datelor privind averea persoanelor care au obligația depunerii acestor documente este considerată nejustificată obiectiv și rațional.
Curtea critică și faptul că actuala lege obligă persoana care semnează declarația să menționeze nu doar propriile venituri și bunuri, ci și pe cele ale soțului/soției și copiilor aflați în întreținere. Această prevedere este considerată problematică, întrucât pune declarantul în situația de a răspunde penal pentru informații pe care nu le deține direct, ci trebuie să le obțină de la alte persoane. Declarația de avere este făcută pe propria răspundere, ceea ce presupune asumarea răspunderii personale doar pentru fapte și date cunoscute în mod direct.
Argumentele CCR cu privire la averea soțului/soției
Judecătorii atrag atenția că niciun cetățean nu poate fi tras la răspundere penală pentru o faptă săvârșită de altcineva. Astfel, includerea în declarații a veniturilor și bunurilor soțului sau soției presupune asumarea unor informații care pot fi greșite, incomplete sau refuzate de respectiva persoană. De exemplu, un soț ar putea refuza să furnizeze date, sau le-ar putea oferi trunchiat ori greșit, dar răspunderea juridică ar reveni exclusiv celui care semnează.
Aceeași problemă se regăsește și în cazul copiilor aflați în întreținere. Curtea precizează că doar în cazul minorilor sub 14 ani, părinții au o cunoaștere directă a situației patrimoniale, deoarece îi reprezintă legal. După această vârstă, odată cu dobândirea capacității de exercițiu, chiar și restrânse, copiii pot încheia acte juridice proprii, iar părinții doar le încuviințează, fără a avea control direct și complet asupra întregii lor situații materiale.
În cazul copiilor majori, dar aflați încă în întreținere până la 26 de ani pentru că își continuă studiile, problema este și mai acută: aceștia dispun de capacitate juridică deplină și pot refuza, legal, să furnizeze informațiile necesare. Această lipsă de cooperare, voluntară sau involuntară, poate duce la completarea declarației de avere cu date incorecte sau incomplete. Persoana care o semnează riscă apoi sancțiuni penale pentru fals în declarații sau, cel puțin, sancțiuni contravenționale.
"Se încalcă viața privată"
CCR consideră că publicarea numelui, prenumelui și veniturilor soțului sau copiilor în cadrul unei declarații oficiale încalcă grav viața privată a acestor persoane, întrucât acestea nu sunt direct obligate prin lege și nici nu pot fi trase la răspundere pentru nedeclarare. Expunerea publică a acestor date - inclusiv pe internet - nu este justificată legal și nu corespunde unui interes public clar delimitat.
Totuși, Curtea subliniază că scopul legal al ANI, acela de a verifica integritatea și potențialele conflicte de interese, rămâne valabil. În acest sens, legiuitorul este chemat să elaboreze o soluție legislativă adecvată, care să permită Agenției să acceseze în continuare datele relevante despre patrimoniul soțului sau copiilor majori aflați în întreținere, dar într-un mod care să nu încalce drepturile constituționale ale acestora.
Decizia CCR are implicații majore pentru transparența publică în România, reducând considerabil vizibilitatea patrimoniilor oficialilor publici. De acum înainte, declarațiile de avere nu vor mai conține date despre soț, soție sau copii și nici nu vor mai fi publicate online. Acest lucru va limita controlul public și jurnalistic asupra potențialelor incompatibilități sau îmbogățiri nejustificate ale persoanelor din administrația publică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
