Un bărbat de origine română, identificat drept Gigi Brătășanu, în vârstă de 48 de ani, a fost condamnat la doi ani de închisoare după ce a recunoscut că a revenit în Regatul Unit deşi fusese deportat de trei ori pentru furturi repetate. Cazul, judecat la Inner London Crown Court, ridică semne de întrebare asupra mecanismelor care permit unei persoane cu antecedente să obţină o autorizaţie electronică de călătorie (ETA) şi să intre din nou în ţară.
Potrivit anchetei judiciare, Brătășanu era căutat de Poliția Metropolitană încă din 2022 în legătură cu aproximativ 20 de furturi comise în autobuzele din Londra. Prima sa deportare a avut loc în octombrie 2022, după o condamnare pentru o serie de infracţiuni de furt; cu toate acestea, el a revenit în Marea Britanie în august „ultimului an” și a continuat activitatea infracțională. Bărbatul a fost din nou expulzat în septembrie 2024, însă a reintrat pe teritoriul britanic câteva săptămâni mai târziu. După o nouă detenție și o pedeapsă cu închisoarea, autorităţile l-au deportat pentru a treia oară în ianuarie, conform datelor citate în timpul procesului, prezentate de publicația Metro.
Românul a intrat în Marea Britanie cu viză ETA
În pofida celor trei ordine de deportare emise succesiv, Brătășanu a obținut ulterior o autorizație electronică de călătorie (ETA) — document care permite intrarea în Marea Britanie pentru vizite turistice, de familie sau alte scopuri pe o perioadă de până la șase luni — și a zburat din nou în Regat. La audiere, inculpatul a susținut că motivul revenirii nu a fost infracțional, ci medical: a afirmat că s-a întors pentru a face un transplant de păr. Apărătoarea sa, Maddison Fisher, a declarat instanței că clientul ei consideră Spania „acasă” din copilărie, că are o soție și doi copii în Madrid și că a făcut transplantul în jurul datei de 24–25 aprilie, susţinând că preţul era acelaşi şi în Spania, dar că „calitatea” operaţiei era mai bună în Marea Britanie.
Procurorul Claire Langevad a semnalat în faţa magistraţilor că infracţiunea imputată — intrarea cu bună ştiinţă în Regatul Unit, încălcând un ordin de deportare — este una relativ rară în practica penală britanică. „Aceasta este prima dată – poate ciudat – când un român este urmărit penal în Marea Britanie pentru această încălcare”, a spus ea în sală.
Judecătoarea Freya Newbury, care a pronunţat pedeapsa, a subliniat istoricul infracţional al inculpatului: „Sunteți o persoană care are un istoric de comportament recidivist în privința furtului. Se pare că anterior ați venit la Londra pentru a viza oamenii, pentru a-i hărțui și a le sustrage portofele, telefoane și alte bunuri.” Instanţa a notat totodată că Brătășanu fusese arestat din nou pe 16 iunie în Marea Britanie. Deşi, în teorie, un condamnat ar putea executa în regim britanic până la 40% din pedeapsă înainte de a fi eliberat condiţionat, judecătoarea a avertizat că în cazul de faţă el va fi din nou deportat la finalul procedurilor.
Contextul politic amplifică ecourile cazului
Subiectul imigrației rămâne un dosar sensibil pentru guvernul de la Londra, iar prim-ministrul Sir Keir Starmer a întâmpinat presiuni crescânde privind controlul fluxurilor migratorii. Executivul a anunţat planuri care includ introducerea unei cărți de identitate digitală pentru toți adulții din Regat, măsură menită să îngreuneze accesul persoanelor care încearcă să rămână sau să revină ilegal. Noua ministră de interne, Shabana Mahmood, și-a asumat, de asemenea, o poziție mai strictă față de migranții care solicită permis de ședere pe termen nelimitat.
Datele oficiale citate în timpul dezbaterilor arată că, în anul încheiat în martie 2025, autoritățile au înregistrat 44.125 de intrări ilegale pe teritoriul britanic — o creștere de 14% față de anul precedent — iar aproape 90% dintre aceste intrări s-au realizat cu ambarcațiuni mici. Aceste cifre au fost folosite de reprezentanții guvernului pentru a justifica intensificarea controalelor și a măsurilor de expulzare.
Reacția oficială a Ministerului de Interne la cazul Brătășanu a fost una fermă, dar neutră: un purtător de cuvânt a subliniat politica generală a executivului de a nu comenta cazuri individuale, dar a reiterat angajamentul de a îndepărta „infractori străini” care comit fapte grave pe teritoriul britanic. „Acest guvern a deportat aproape 5.200 de infractori străini în primul său an de mandat, o creștere de 14% față de anul precedent, și vom continua să facem tot ce putem pentru a-i elimina pe acești criminali josnici de pe străzile noastre”, a spus reprezentantul ministerului.
În instanţă, avocata apărării a mai explicat contextul personal al clientului: Brătășanu susține că s-a stabilit în Spania de la vârsta de cinci ani şi că familia sa locuieşte la Madrid, motive care, în opinia apărării, ar trebui luate în considerare la individualizarea pedepsei. De partea cealaltă, instanța a apreciat că gravitatea faptelor și recidiva impun o sancţiune capabilă să protejeze ordinea publică şi să descurajeze noi tentative de intrare ilegală după deportare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
