S-a aflat câți imigranți au murit de fapt la Ceuta, după discuțiile cu familiile

Cel puțin 141 de persoane și-au pierdut viața în timpul valului uriaș de migrație ilegală care a lovit săptămâna trecută enclava spaniolă Ceuta, situată pe coasta nordică a Africii. Bilanțul provine din datele centralizate de organizația neguvernamentală Caminando Fronteras și depășește cu mult cifrele comunicate oficial de autoritățile marocane. În timp ce Spania și Marocul încearcă să gestioneze una dintre cele mai ample crize migratorii din ultimii ani, apar tot mai multe întrebări despre numărul real al victimelor și despre rolul rețelelor de trafic de persoane în organizarea acestui exod.

Organizația pentru drepturile migranților Caminando Fronteras susține că cel puțin 141 de oameni au murit în încercarea disperată de a ajunge în Ceuta, enclava spaniolă aflată pe teritoriul Africii de Nord. Datele au fost făcute publice miercuri și arată amploarea unei tragedii care a șocat atât Spania, cât și Marocul.

Potrivit organizației, 63 dintre cadavre au fost recuperate pe teritoriul marocan, iar alte 78 au fost găsite în Ceuta. Numărul victimelor ar putea însă să fie mai mare, deoarece căutările continuă, iar autoritățile verifică în continuare persoanele date dispărute.

ONG: Numărul victimelor rezultă din verificări pe teren și din colaborarea cu familiile

Helena Maleno, purtătoare de cuvânt a organizației Caminando Fronteras și una dintre cele mai cunoscute activiste din domeniul migrației în zona Mediteranei, a explicat că bilanțul nu reprezintă o estimare, ci rezultatul unui proces amplu de documentare.

Potrivit acesteia, organizația a identificat victimele prin verificări efectuate la fața locului, prin contact direct cu rudele celor dispăruți și prin colaborarea cu comunitățile din care proveneau migranții.

Metoda utilizată de ONG diferă de cea a autorităților, care includ în statisticile oficiale doar persoanele identificate în mod formal. Din acest motiv, cifrele prezentate de organizațiile umanitare sunt adesea mai mari decât cele comunicate de guverne.

Helena Maleno activează de aproape două decenii în monitorizarea rutelor migrației clandestine dintre Africa și Europa și a documentat numeroase tragedii produse în Marea Mediterană și în Oceanul Atlantic.

Autoritățile spaniole nu confirmă, deocamdată, bilanțul de 141 de morți. Administrația regională din Ceuta a raportat recuperarea a 75 de cadavre din mare. Între timp, Institutul de Medicină Legală din Ceuta a transmis că numărul acestora ar putea ajunge la 79, pe măsură ce procedurile de identificare avansează.

În schimb, autoritățile marocane recunosc doar 11 decese produse pe teritoriul lor, diferența față de datele ONG-ului fiind una foarte mare.

Astfel de neconcordanțe apar frecvent în timpul marilor crize migratorii. Organizațiile umanitare acuză faptul că multe victime nu ajung niciodată în statisticile oficiale, deoarece cadavrele nu sunt recuperate sau identificate, iar familiile nu primesc informații despre cei dispăruți.

Cum au murit migranții

Caminando Fronteras precizează că nu a avut acces la rapoartele de autopsie și, prin urmare, nu poate stabili oficial cauza fiecărui deces. Totuși, pe baza informațiilor adunate din teren și din mărturiile supraviețuitorilor, organizația apreciază că cele mai multe persoane au murit înecate, după ce au încercat să ajungă înot în Ceuta.

O altă categorie importantă de victime o reprezintă migranții care au încercat să treacă frontiera terestră peste gardul de protecție dintre Maroc și enclava spaniolă. În timpul acelor încercări, mulți oameni au rămas blocați în mulțime și au murit striviți.

Martorii au descris scene de panică, cu mii de persoane care au alergat simultan spre punctele de trecere sau către litoral, în speranța că vor ajunge pe teritoriul spaniol înainte ca forțele de ordine să intervină.

Guvernul spaniol estimează că aproximativ 72.000 de migranți au pătruns ilegal în Ceuta în cursul săptămânii trecute. Este unul dintre cele mai mari afluxuri de persoane înregistrate vreodată într-o perioadă atât de scurtă în această enclavă.

Majoritatea migranților provin din state africane și au pornit spre Ceuta cu speranța că vor putea solicita protecție internațională sau că își vor continua drumul către Europa continentală. Autoritățile spaniole afirmă că situația a fost stabilizată între timp, iar aproximativ 70.000 dintre cei intrați ilegal s-au întors deja în Maroc, fie în urma unor operațiuni organizate de autorități, fie din proprie inițiativă.

Chiar și în aceste condiții, mii de persoane rămân în continuare în Ceuta, iar autoritățile locale încearcă să gestioneze presiunea uriașă asupra centrelor de primire și asupra serviciilor publice.

Ceuta, unul dintre cele mai sensibile puncte de la frontiera Uniunii Europene

Ceuta reprezintă una dintre cele două enclave spaniole aflate pe continentul african, alături de Melilla. Din punct de vedere juridic, cele două teritorii fac parte din Spania și, implicit, din Uniunea Europeană. Din acest motiv, ele constituie unele dintre cele mai importante porți de acces către spațiul comunitar pentru migranții care pleacă din Africa.

Frontiera dintre Maroc și Ceuta este protejată de garduri metalice înalte, sisteme de supraveghere și efective numeroase ale poliției de frontieră. Cu toate acestea, valurile de migrație continuă să apară periodic, iar traficanții de persoane profită de fiecare schimbare legislativă sau de orice context politic favorabil pentru a încuraja noi tentative de trecere.

În ultimii ani, autoritățile spaniole au investit sume importante în consolidarea securității frontierei, însă amploarea fenomenului migrator demonstrează că măsurile de control nu pot elimina complet presiunea exercitată de migrația ilegală.

Autoritățile acuză rețelele de trafic de persoane

Atât autoritățile marocane, cât și premierul spaniol Pedro Sánchez consideră că acest val de migrație a fost organizat și alimentat de rețele specializate în traficul de persoane.

Potrivit declarațiilor oficiale, traficanții au profitat de o hotărâre a justiției spaniole care interzice expulzarea migranților sosiți pe mare în anumite condiții.

Mesajele răspândite pe rețelele sociale și prin intermediul intermediarilor au creat impresia că persoanele care reușesc să ajungă în Ceuta pe cale maritimă nu vor mai putea fi returnate în Maroc.

Premierul Pedro Sánchez a respins însă această interpretare și a subliniat că hotărârea instanței nu oferă un drept automat de ședere și nu trebuie folosită ca argument pentru încurajarea migrației ilegale. Liderul guvernului spaniol a acuzat rețelele de trafic că manipulează informațiile juridice pentru a atrage cât mai multe persoane în călătorii extrem de periculoase.