Radu Miruță, despre Autostrada Moldovei: două loturi ar putea să nu fie finalizate la 31 august

Două loturi pe autostrada Moldovei (A7), în jurul Bacău-Paşcani, incluse în PNRR, este posibil să nu fie finalizate şi date în circulaţie până pe 31 august, astfel că am identificat o posibilitate, pe care o confirmăm în această perioadă cu Comisia Europeană, să mutăm banii pe feroviar, a declarat, miercuri, ministrul interimar al Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Miruţă, la un eveniment de specialitate.

El a precizat ca sunt loturi mai avansate pe calea ferată Timişoara-Lugoj şi Cluj-Oradea, care sunt finanţate prin împrumut, nu prin grant.

Miruţă, care este şi ministru al Apărării, a precizat, în context, că la acest minister sunt 11 proiecte terminate pe PNRR, cu o valoare totală de 64 de milioane de lei, iar alte 14, în sumă totală de 334 de milioane de lei, sunt în curs de derulare şi urmează să fie finalizate până la 31 august.

"Dacă trecem la Ministerul Transporturilor, sigur, acolo şi plaja de proiecte este mai mare şi lucrările sunt de o anvergură mai mare. Acolo există nişte semne de întrebare pe care le analizăm în această săptămână despre ce decizie e sănătos, din punctul ăsta, a fi luată, pentru a nu rata nişte bani. Sunt patru loturi din autostrada A7 - două loturi care vor fi finalizate, nu doar conform constructorului, ci conform şi supervizorului de proiect, şi există alte două loturi în jurul Bacău, Bacău - Paşcani, asupra cărora analizăm dacă este curajos să spunem că le vom finaliza aşa cum cere Comisia Europeană, date în circulaţie până la 31 august. Am identificat o posibilitate pe care o confirmăm în această perioadă cu Comisia Europeană dacă putem să facem un switch, pentru că avem de asemenea trei loturi pe calea ferată Timişoara-Lugoj şi Cluj-Oradea, care sunt mai avansate şi care sunt finanţate prin împrumut, nu prin grant. Dacă există un risc mai mare ca loturile de autostradă finanţate prin grant să nu poată fi terminate, asta înseamnă că pierdem acei bani şi analizăm pe documente, explicând Comisiei aşa cum stau lucrurile, dacă ar fi posibil ca banii din grant asociaţi unor loturi pe care le analizăm dacă vor fi terminate sau nu să-i mutăm ca sursă spre proiectele de feroviar, unde vor fi terminate aceste lucrări, ca să minimizăm riscul pierderii acestor sume de bani", a explicat ministrul interimar.

De asemenea, sub semnul întrebării stă şi jalonul referitor la reducerea timpilor de deplasare pe calea ferată, însă jalonul ce presupune taxarea camioanelor la distanţa parcursă ar putea fi închis până la 31 august.

"Mai există sub semnul întrebării acel jalon care presupune reducerea timpilor de deplasare pe calea ferată. Ne-am asumat că vom reduce timpii de deplasare calculaţi pe toată infrastructura rutieră, nu doar pe segmentul modernizat, unde nu este îndeplinit acest jalon. Încercăm să convingem Comisia Europeană că pe proiectele pe care le-am avut am redus substanţial din întârzieri, dar nu cu raportare la întreaga infrastructură feroviară. Mai există, de asemenea, acel jalon care presupune taxarea camioanelor la distanţa parcursă şi nu la numărul de zile. Acolo, problema se împarte în două categorii - o problemă de hardware, o problemă de software. Estimez că acesta va putea fi închis până la 31 august", a susţinut Miruţă.

"Lotul urșilor" nu va fi finalizat în termenul asumat 

De asemenea, lotul 2 al A1 Lugoj - Deva, finanţat prin PNRR, cunoscut şi ca "lotul urşilor" nu va fi finalizat în termenul asumat.

"Mai există acel lot celebru cu 'tunelul urşilor' de pe A1, care nu va fi finalizat. Însă, acolo analizăm din poziţia în care ne aflăm: penalizarea pentru nefinalizarea acestei bucăţi pe tronsonul A1, în tunelul acela al urşilor, este mai mică decât beneficiul obţinerii acestei sume de bani pentru restul segmentului de drum. Sperăm ca cei de la Comisia Europeană să accepte faptul că România îşi asumă să plătească totuşi un cost mai mic. Penalitatea este mai mică decât beneficiul obţinut prin utilizarea acestor bani pentru restul proiectului. Cam aşa arată radiografia celor două ministere cu proiectele din PNRR", a menţionat el.

Întrebat care sunt scenariile optimist şi pesimist cu privire la banii pe care îi va pierde România din PNRR pentru nefinalizarea proiectelor pe PNRR, ministrul a răspuns: "În scenariul cel mai pesimist, dar nu avem vreo confirmare că acesta ar putea fi bifat, este ca cei de la Comisia Europeană să nu ne accepte mutarea finanţării de pe grant pe lone".

El a precizat, astfel, că forul european va penaliza raportat la suma de bani din proiect care nu s-a executat iar în prezent nu se ştie cât va rămâne neexecutat.

"Acolo, pentru a cuantifica exact pierderea, vom putea trage linie la 31 august, pentru că şi Comisia va penaliza raportat la suma de bani din proiect care nu s-a executat şi nu ştim în acest moment cât va rămâne neexecutat dintr-un singur motiv: fiecare zi de ploaie pe infrastructura rutieră ne întârzie cu 0,5% avansul din proiect. Câte zile va ploua până pe 31 august e ceva ce nu putem estima. Dincolo de faptul că plouă în câte o zi, pentru restul de infrastructură care trebuie făcută trebuie o pauză de 4 zile pentru a se putea reinterveni pentru tasare în şantier. Deci nu e suficient să plouă o zi, că e o zi plus patru blocate. Dacă a patra zi plouă din nou, e o întârziere de 8 zile. Lucrul ăsta nu-l putem estima. Având în vedere această situaţie, cu explicaţiile de mai devreme, suma pe care o putem pierde este în nişte intervale în funcţie de variantele respective", a adăugat acesta, la conferinţa "UPGRADE ROMANIA: Viaţa după PNRR: Cum evităm prăbuşirea investiţiilor în 2027", organizată de DC Media Group.