Proiectul „Stagiuni de activități tradiționale și de identitate națională pentru comunitatea din Marea Britanie - ediția 2026” a ajuns la final
24 Septembrie 2026
Schelele de pe fațada Bisericii Ortodoxe „Pogorârea Duhului Sfânt și Sfântul Ștefan cel Mare” din Viena au fost date jos. După luni de lucrări, pictura exterioară a peretelui de sud poate fi văzută acum în întregime. Potrivit unui mesaj transmis de reprezentanții bisericii, lucrarea este inspirată din tradiția picturii bisericești moldovenești și cuprinde un amplu program iconografic, de la scene din Vechiul Testament până la Tainele Bisericii.
Reprezentanții lăcașului descriu pictura drept un parcurs iconografic construit pe structura temelor tradiționale specifice bisericilor moldovenești, la care au fost adăugate teme legate de Tainele Bisericii.
Aspectul fațadei amintește de tradiția marilor biserici pictate din Moldova, de unde și imaginea unui „nou Voroneț de la Viena”. Biserica precizează însă că este vorba despre un program iconografic propriu, conceput pentru acest lăcaș.
Pictura a fost realizată de o echipă coordonată de profesorul Alexandru Nicolau, care a elaborat și prezentarea programului iconografic.
De la Moise și Noe la Buna Vestire
Potrivit explicațiilor transmise de biserică, în partea superioară a peretelui sunt reprezentate scene din Vechiul Testament.
Ciclul dedicat lui Moise cuprinde Rugul Aprins, trecerea poporului evreu prin Marea Roșie, călăuzirea prin pustie, hrănirea cu mană, îndulcirea apei de la Mara și momentul în care Moise primește Tablele Legii.
În continuare este prezentată istoria lui Noe, prin scene precum construirea arcei, chemarea și intrarea animalelor, Potopul și ieșirea din corabie. Curcubeul din reprezentare este explicat în mesajul bisericii ca semn al împăcării lui Dumnezeu cu lumea.
O parte importantă a peretelui este dedicată Imnului Acatist al Bunei Vestiri. Sunt reprezentate Buna Vestire, întâlnirea Maicii Domnului cu Elisabeta, Îndoiala lui Iosif, Închinarea Magilor, Fuga în Egipt și Întâmpinarea Domnului, urmate de scene inspirate din partea dogmatică a imnului.
De ce a fost aleasă Fuga în Egipt
În prezentarea transmisă de pictorul Alexandru Nicolau, una dintre scene capătă o semnificație aparte tocmai prin locul în care se află biserica.
Este vorba despre Fuga în Egipt, în care Hristos Prunc ajunge pe un pământ străin. Potrivit explicației prezentate de biserică, această scenă are o semnificație deosebită pentru o comunitate românească aflată în afara țării, prin raportarea la experiența celor care trăiesc în străinătate.
În același registru sunt prezentate scenele cu cei trei tineri în cuptorul de foc și cu Daniel în groapa cu lei. Biserica explică alegerea lor prin faptul că personajele au rămas credincioase într-un popor străin și într-un mediu cu o altă credință.
Unul dintre cele mai ample elemente ale picturii este inspirat din tema tradițională a Arborelui lui Iesei, care prezintă genealogia lui Hristos. Potrivit proiectului iconografic prezentat de profesorul Alexandru Nicolau, în cazul bisericii din Viena această temă a fost transformată într-un „Arbore al Tainei Cununiei”.
În partea dedicată Vechiului Testament apar Adam și Eva, Noe, Avraam și Sara, Isaac și Rebeca, Iacob și Rahila, precum și alte familii biblice. Compoziția continuă cu Iachim și Ana și cu Maica Domnului, iar în centrul arborelui este reprezentat Iisus Hristos.
În partea dedicată Noului Testament și istoriei Bisericii apar exemple de familii și personaje creștine, între care Sfinții Brâncoveni, Sfânta Parascheva și Sfântul Stelian, prezentat în proiect drept protector al familiei.
Pocăința și Botezul, reprezentate pe fațadă
O altă zonă a peretelui este dedicată Tainei Pocăinței. Potrivit prezentării iconografice, aici sunt reprezentate Pocăința lui Manase, Pocăința lui David, Pilda vameșului și a fariseului, Pilda fiului risipitor, Ungerea din Betania și Pocăința Sfântului Petru.
Ultimul segment este dedicat Botezului și cuprinde Botezul Sfântului Ioan, Botezul Domnului și momentul în care Sfântul Petru îl botează pe Corneliu și întreaga sa casă.
Ansamblul se încheie cu Martiriul Sfântului Arhidiacon Ștefan, reprezentare care face legătura și cu numele bisericii.
Proiect sprijinit de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Potrivit mesajului transmis de Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt și Sfântul Ștefan cel Mare”, finalizarea picturii exterioare reprezintă o nouă etapă în înfrumusețarea lăcașului.
Reprezentanții bisericii au transmis mulțumiri echipei de pictori, ctitorilor și binefăcătorilor, precum și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru sprijinul acordat acestei etape.
Lucrarea face parte din proiectul „Rădăcini și Lumină - Proiect pentru spiritualitate al comunității din Viena”, finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.