Italia propune centre pentru imigranți în afara UE, pentru toată Europa, după scandalul de la Ceuta

Criza din Ceuta a readus migrația în centrul agendei europene și a determinat guvernul italian să promoveze un pachet de măsuri pe care îl consideră esențial pentru reducerea presiunii asupra frontierelor externe ale Uniunii. Potrivit agenției italiene ANSA, care citează surse guvernamentale, ministrul italian de interne Matteo Piantedosi va prezenta aceste propuneri marți, în cadrul reuniunii de urgență convocate după evenimentele din enclava spaniolă situată pe coasta Africii de Nord.

Propunerea principală pregătită de Roma are în vedere crearea unor centre europene destinate migranților aflați în situație neregulamentară, amplasate în afara teritoriului Uniunii Europene și finanțate din bugetul comunitar.

Modelul pe care îl invocă executivul italian este cel al centrelor construite în Albania, proiect promovat intens de premierul Giorgia Meloni în ultimii ani. Ideea urmărește mutarea unei părți importante a procedurilor administrative în afara teritoriului UE, înainte ca migranții să poată intra și circula liber în spațiul comunitar.

Potrivit surselor citate de presa italiană, noile centre ar urma să deservească întreaga Uniune Europeană, nu doar Italia. Acestea ar putea primi migranți care nu îndeplinesc condițiile pentru obținerea protecției internaționale și care urmează să fie repatriați în țările de origine.

Roma susține că un asemenea sistem ar reduce presiunea asupra statelor aflate la frontiera externă a Uniunii și ar accelera procedurile de returnare, un capitol considerat de mult timp unul dintre punctele slabe ale politicii europene privind migrația.

Mai multe state africane figurează pe lista preliminară

Potrivit informațiilor obținute de ANSA, autoritățile italiene au întocmit deja o listă preliminară cu state care ar putea găzdui astfel de centre. Printre țările menționate se află Rwanda, Ghana, Senegal, Tunisia, Libia, Mauritania, Egipt, Uganda, Etiopia, Uzbekistan, Armenia și Muntenegru. Deocamdată, nu există confirmări oficiale că aceste state au acceptat să participe la un asemenea proiect. Lista reflectă, potrivit surselor citate, opțiunile analizate la nivelul guvernului italian înaintea negocierilor europene.

Alegerea unor state din Africa nu este întâmplătoare. O mare parte dintre migranții care încearcă să ajungă în Europa folosesc rute care traversează continentul african înainte de a porni spre țărmurile Mediteranei sau spre enclavele spaniole Ceuta și Melilla.

Criza din Ceuta a accelerat inițiativa Italiei

Inițiativa Romei vine după valul fără precedent de migranți care au ajuns în exclava spaniolă Ceuta. Mii de persoane au trecut frontiera dintre Maroc și teritoriul spaniol, multe dintre ele prin înot, după ce au traversat zona de coastă. Imaginile au făcut înconjurul Europei și au reaprins disputa privind capacitatea Uniunii Europene de a proteja frontierele externe.

Ulterior, autoritățile spaniole au precizat că majoritatea migranților care au intrat în Ceuta au părăsit deja enclava sau au fost returnați. Totuși, episodul a generat îngrijorare în mai multe capitale europene și a determinat convocarea reuniunii extraordinare a miniștrilor de interne. Pentru guvernul italian, situația din Ceuta reprezintă un nou argument în favoarea unei schimbări de strategie la nivel european.

Suspendarea regulilor Schengen a stârnit controverse

În urma evenimentelor din Ceuta, executivul condus de Giorgia Meloni a decis suspendarea, pentru o perioadă de o lună, a aplicării dispozițiilor privind libera circulație prevăzute de Acordul Schengen în relația cu Spania. Decizia a produs reacții imediate atât la Madrid, cât și în Italia. Guvernul spaniol a criticat măsura și a transmis că aceasta nu are un impact real asupra situației din Ceuta.

Și partidele de opoziție din Italia au acuzat executivul că urmărește mai degrabă un efect politic decât unul practic. Criticii măsurii spun că intrarea într-o enclavă spaniolă din nordul Africii nu oferă automat acces în spațiul Schengen și nici posibilitatea de a circula liber în restul Uniunii Europene.

De asemenea, Italia și Spania nu au frontieră terestră comună, motiv pentru care suspendarea temporară a regulilor Schengen între cele două state are un efect limitat în practică.

Guvernul italian susține însă că măsura transmite un semnal politic clar privind necesitatea consolidării controalelor și a protejării frontierelor externe ale Uniunii.

Italia cere și aplicarea strictă a programului GSP+

Pe lângă propunerea privind centrele externe, Italia va solicita și aplicarea fermă a noului program european GSP+. Acest mecanism comercial permite Uniunii Europene să acorde facilități tarifare unor state aflate în curs de dezvoltare.

În schimb, aceste țări trebuie să respecte o serie de obligații, inclusiv cooperarea în procesul de reprimire a propriilor cetățeni care se află ilegal pe teritoriul Uniunii Europene. Executivul italian consideră că avantajele comerciale trebuie folosite și ca instrument de politică externă în domeniul migrației. Statele care refuză să primească înapoi migranții returnați ar putea pierde o parte dintre beneficiile comerciale oferite de piața europeană. Programul GSP+ a fost aprobat în cursul acestui an și urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Roma dorește ca prevederile acestuia să fie aplicate fără excepții și fără întârzieri.