Horia Colibășanu, primul român care urcă pe vârful Kangchenjunga, al doilea cel mai periculos din lume

Colibăşanu a urcat pe Kangchenjunga, al treilea vârf montan ca înălţime de pe planetă, fără oxigen suplimentar şi fără ajutor din partea şerpaşilor.

Horia Colibăşanu a transmis vestea reuşitei prin telefonul-satelit după ce începuse deja coborârea. Traseul a fost foarte lung şi obositor, a mai spus sportivul, aflat în drum spre Tabăra 4 a muntelui (de la 7.600 de metri), unde era aşteptat de colegii de expediţie, românul Marius Gane şi slovacul Peter Hámor, care renunţaseră la ascensiune cu 200 de metri înainte de vârf.

Ascensiunea a durat patru zile, fiind precedată de trei săptămâni de aclimatizare şi echipare a rutei. Kangchenjunga era singurul munte de peste 8.000 de metri neatins până acum de români. Horia Colibăşanu a făcut prima încercare de ascensiune pe Kangchenjunga în urmă cu 10 ani, când a ajuns la aproximativ 8.400 de metri.

Horia Colibășanu mai are 5 vârfuri pentru a urca pe toate cele 14 de peste 8000 de metri

Sportivul din Timişoara şi-a trecut în palmares al nouălea optmiar din cei 14 ai planetei. Kangchenjunga este unul din cei mai dificili munţi din Himalaya, cu o rată foarte ridicată a mortalităţii, de 29,1%. A păstrat până astăzi reputaţia de 'vârf de neatins'. Din respect pentru credinţele localnicilor, niciun alpinist din primele două expediţii reuşite nu a pus piciorul pe cel mai înalt punct al muntelui sacru, oprindu-se cu câţiva metri înainte de cota maximă.

Colibăşanu a participat la 23 de expediţii internaţionale de-a lungul carierei, fiind românul cu cele mai mari performanţe în alpinismul de altitudine, cu nouă optmiari urcaţi. Este în continuare singurul român care a ajuns pe K2, Annapurna şi Dhaulagiri, trei dintre cei mai periculoşi cinci munţi din lume. A fost distins cu medalia de aur pentru Merit Sportiv din partea guvernului Navarrei şi cu 'Spirit of Mountaineering' (Piolets d'Or, 2009) din partea British Alpine Club, cel mai vechi club montan din lume. În 2017 a primit cea mai importantă distincţie pe care o poate acorda preşedintele României: Ordinul Naţional 'Steaua României', grad de Cavaler.

Marius Gane are o experienţă de peste 30 de ani în alpinismul de mare altitudine. A făcut parte din prima expediţie integral românească pe Everest, în 2003. A realizat premiere româneşti pe mai multe trasee de mare dificultate precum vârful Denali (6.194 metri, Alaska) pe ruta West Rib şi ascensiunea Nanga Parbat (8.126 metri) pe faţa Rupal, considerat cel mai înalt versant din lume (4.600 metri diferenţă de nivel). Din anul 1988 activează ca salvator montan, voluntar în echipa Serviciului Public Judeţean Salvamont Dâmboviţa.