Germania şi Danemarca intenţionează să menţină pentru moment controalele la frontiera comună, a anunţat joi ministrul de interne german Alexander Dobrindt, după o întrevedere cu ministrul danez pentru migraţie şi integrare Morten Bodskov, transmite dpa.
„Pentru noi, controalele frontaliere joacă un rol important în combaterea migraţiei ilegale”, a spus Dobrindt, care a salutat succesul controalelor temporare la graniţă puse în practică în ultimele luni.
El a adăugat că, deşi frontiera cu Danemarca joacă doar un rol minor în migraţia ilegală, poliţia germană a efectuat cu succes operaţiuni de combatere a traficului de persoane.
De partea sa, Morten Bodskov a afirmat că Danemarca consideră în prezent drept necesare aceste controale frontaliere.
Controale la frontieră, deși ambele state sunt în Schengen
Germania a introdus controalele temporare la frontiera cu Danemarca în septembrie 2024, în pofida faptului că ambele ţări sunt în spaţiul Schengen, şi a prelungit măsura de mai multe ori. Danemarca a început controalele la graniţa sa cu Germania în mai 2024.
Dobrindt şi Bodskov au evidenţiat cooperarea lor strânsă la nivel european cu privire la migraţie, în special în legătură cu planurile de creare a aşa-numitor centre de returnare situate în exteriorul Uniunii Europene şi unde ar urma să fie cazaţi migranţi ale căror cereri de azil au fost respinse, dar care nu pot fi deportaţi în ţările lor de origine.
Alte state membre UE interesate de inițiativă
Dobrindt a menţionat că Grecia, Olanda şi Austria sunt interesate să participe la această iniţiativă. Atât el, cât şi ministrul danez s-au declarat încrezători că până la finalul anului se va putea ajunge la un acord cu o ţară doritoare să găzduiască un centru de returnare, fără a furniza alte detalii. Un proiect-pilot ar putea fi lansat anul viitor, au explicat cei doi miniştri.
În urmă cu trei săptămâni, Parlamentul European a adoptat modificări ale politicii UE privind returnarea resortisanţilor ţărilor terţe aflaţi în situaţie de şedere ilegală în Uniunea Europeană.
Noile norme simplifică şi accelerează procedurile, prevenind abuzurile şi deplasările neautorizate în interiorul UE. Astfel, o decizie de returnare a unui cetăţean al unei ţări terţe aflat în situaţie de şedere ilegală într-un stat membru emisă de autorităţile naţionale abilitate va fi însoţită de obligaţia de a părăsi ţara UE respectivă imediat sau într-un anumit termen. Cetăţenii ţărilor terţe care fac obiectul unei decizii de returnare vor trebui să coopereze cu autorităţile şi pot fi plasaţi în detenţie, pe baza unei evaluări individuale, în cazul în care nu cooperează, prezintă un risc de sustragere sau de securitate.
Autorităţile naţionale pot desfăşura acţiuni specifice de investigare pentru a pregăti sau a asigura o returnare eficace, precum percheziţii, sub rezerva unei autorizaţii judiciare sau administrative, precum şi confiscări ale bunurilor personale şi ale dispozitivelor electronice.
Conform noilor modificări, va fi posibil transferul migranţilor printr-o decizie de returnare, excluzându-i pe minorii neînsoţiţi, către centre de returnare de pe teritoriul unei ţări care este de acord să îi accepte, pe baza unui acord încheiat de un stat membru al UE. Aceste acorduri pot fi încheiate numai cu ţări terţe care respectă drepturile omului, dreptul internaţional şi principiul nereturnării. Autorităţile naţionale vor trebui să informeze Comisia şi alte state membre înainte de intrarea lor în vigoare, notează Agerpres.