StiriDiaspora › Internațional › Germania: Peste jumătate dintre românii și bulgarii dintr-un oraș trăiesc din ajutoare sociale. Primarul se plânge că îl costă 15 milioane euro pe an

Germania: Peste jumătate dintre românii și bulgarii dintr-un oraș trăiesc din ajutoare sociale. Primarul se plânge că îl costă 15 milioane euro pe an

Situație controversată în orașul german Hagen, unde aproximativ 7.000 de persoane originare din România și Bulgaria locuiesc în prezent. Potrivit datelor prezentate de primarul Dennis Rehbein, 55% dintre acestea figurează în evidențele Jobcenterului și beneficiază de forme de sprijin social. Costurile suportate de municipalitate ar putea ajunge la 15 milioane de euro anual, iar edilul cere înăsprirea regulilor europene privind accesul cetățenilor UE la ajutoare.

Orașul Hagen, din landul german Renania de Nord-Westfalia, a devenit unul dintre exemplele centrale în dezbaterea privind migrația din Europa de Sud-Est și presiunea asupra sistemelor de asistență socială din Germania, relatează WP, într-un articol de luni. 

Potrivit unei investigații realizate de postul public regional WDR, în Hagen trăiesc aproximativ 7.000 de imigranți din România și Bulgaria, mulți dintre ei de etnie romă. Mai mult de jumătate, respectiv 55%, sunt înregistrați ca beneficiari ai serviciilor Jobcenter, instituția care gestionează ajutoarele pentru persoanele cu venituri reduse și pentru șomerii eligibili, conform publicației WDR. 

Primarul orașului, Dennis Rehbein, estimează că sprijinul social acordat acestei categorii generează cheltuieli de aproximativ 10 milioane de euro anual. Într-o declarație ulterioară pentru WDR, edilul a vorbit despre o sumă care ar putea ajunge chiar la 15 milioane de euro în 2026.

Rehbein susține că Hagen are nevoie de imigranți care să contribuie la economia locală, însă consideră că actualele reguli europene permit unor persoane să ajungă în Germania fără să obțină venituri suficiente din muncă pentru a se întreține.

Primarul Hagenului critică regulile europene privind ajutoarele sociale

Dennis Rehbein, membru al CDU, partidul conservator german, susține că pragul minim de activitate profesională care poate conferi unei persoane statutul de lucrător în anumite condiții este prea scăzut.

Potrivit explicațiilor oferite de acesta pentru WDR, o activitate de aproximativ 5,5 ore pe săptămână poate fi suficientă pentru recunoașterea statutului de angajat, în funcție de circumstanțele concrete. Ulterior, persoana poate avea acces la anumite prestații sociale, inclusiv la completarea veniturilor prin intermediul Jobcenterului, dacă îndeplinește condițiile legale.

„Această regulă este mult prea permisivă. Este vorba despre câteva sute de euro pe lună, bani din care nu poți trăi în Germania”, este poziția exprimată de primarul din Hagen.

Edilul nu contestă necesitatea imigrației pentru piața muncii, ci solicită diferențierea mai clară între persoanele care vin să muncească și cele care, în opinia sa, urmăresc în principal accesul la sistemul german de asistență socială.

Este important de precizat că înregistrarea la Jobcenter nu înseamnă automat fraudă sau lipsa totală a unui loc de muncă. Unele persoane lucrează, dar au venituri insuficiente și primesc completări legale din sistemul social.

Aproape 1.200 de români și bulgari au pierdut ajutoarele sociale în patru orașe germane

Problema nu se limitează la Hagen. O investigație WDR, ale cărei rezultate au fost publicate în ianuarie 2026, arată că patru orașe din regiunea Ruhr au retras în 2025 prestațiile sociale pentru 1.181 de cetățeni români și bulgari.

Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Duisburg, unde 556 de persoane au pierdut dreptul la beneficii, și în Gelsenkirchen, cu 506 cazuri. În Dortmund au fost raportate 116 situații, în timp ce în Hagen au existat doar trei cazuri.

Măsurile pot fi aplicate atunci când autoritățile constată că persoanele respective nu îndeplinesc condițiile legale pentru a beneficia de dreptul de ședere în calitate de lucrători sau nu contribuie suficient, prin muncă, la propriul trai. În anumite situații, retragerea dreptului de ședere poate fi însoțită de obligația de a părăsi Germania.

Diferențele foarte mari dintre orașe au atras atenția autorităților germane. Dennis Rehbein a anunțat că Hagen intenționează să utilizeze mai frecvent instrumentele legale disponibile pentru verificarea situației persoanelor care solicită ajutoare sociale.

Primarul cere, totodată, reguli mai stricte la nivel european și o cooperare mai bună între instituțiile germane, inclusiv prin schimbul de informații între Jobcenteruri, pentru ca persoanele care își schimbă domiciliul dintr-un oraș în altul să nu poată evita controalele.

Autoritățile cumpără și demolează clădiri degradate în care locuiesc imigranți

O altă problemă importantă în Hagen este reprezentată de imobilele degradate, cunoscute în Germania sub denumirea de „Schrottimmobilien”. În unele dintre aceste clădiri, familii numeroase trăiesc în condiții extrem de dificile, în locuințe supraaglomerate și insalubre, conform Taggeschau. 

Potrivit unei relatări WDR din septembrie 2026, municipalitatea pregătește un amplu program de regenerare urbană, denumit Hagen-Pakt, care vizează aproximativ 350 de imobile.

Planurile prezentate de primar prevăd demolarea a aproximativ 600 de apartamente și renovarea altor 1.000 de unități locative. Programul beneficiază de o finanțare de 80 de milioane de euro din partea landului Renania de Nord-Westfalia, municipalitatea urmând să suporte aproximativ 10% din costuri.

Autoritățile au intervenit deja în mai multe zone ale orașului, inclusiv în apropierea gării centrale, unde au fost identificate clădiri în care locuiau numeroase familii provenite din România și Bulgaria.

Rehbein a încercat să sublinieze că nu toți imigranții se confruntă cu aceleași probleme și că există numeroase exemple de persoane care muncesc și sunt integrate în comunitatea locală.

Dezbaterea din Hagen reflectă o problemă mai amplă cu care se confruntă mai multe municipalități germane: cum pot fi protejate persoanele care au nevoie de sprijin social, fără ca sistemul să fie exploatat și fără ca responsabilitatea financiară să fie transferată disproporționat asupra bugetelor locale.

Bogdan Bolojan este redactor-șef al publicației ȘtiriDiaspora din anul 2017.Are o experiență de 13 ani în presă. A fost asistent de producție TV, apoi reporter de televiziune și în final drumul l-a dus în presa scrisă. A fost timp de doi ani redactor la DCNews.ro, iar apoi a preluat proiectul publicației ȘtiriDiaspora.ro.
Alte știri de interes