Executivul de la Copenhaga admite că această măsură poate intra în coliziune cu Convenţia europeană a drepturilor omului, însă spune că este un risc asumat, relatează EFE.
"Nu ne permitem să aşteptăm ca instanţele să-şi schimbe abordarea. De aceea legiferăm acum, conştienţi că există un pericol juridic, dar unul pe care suntem pregătiţi să ni-l asumăm în interesul danezilor”, a declarat premierul social-democrat Mette Frederiksen într-o conferinţă de presă.
Danemarca se numără printre cele 27 de state din cele 47 membre ale Consiliului Europei care au cerut luna trecută o reinterpretare a Convenţiei europene a drepturilor omului în privinţa protecţiei migranţilor, astfel încât expulzarea celor care comit infracţiuni să fie mai uşor de pus în aplicare.
"Vorbim despre persoane care săvârşesc acte de violenţă extremă, violează fete şi femei, sunt implicate în bande criminale şi manifestă dispreţ faţă de societatea daneză”, a subliniat Frederiksen, care conduce un guvern de coaliţie alături de Partidul Liberal şi Partidul Moderat.
Premierul a precizat că Danemarca ar respecta eventuale decizii nefavorabile pronunţate de instanţele europene, dar speră ca până atunci Convenţia să fie modificată, pentru a permite aplicarea noilor reguli fără sancţiuni internaţionale.
Danemarca vrea să le dea inclusiv bani
Reforma prevede şi intensificarea presiunilor asupra statelor terţe pentru a coopera la repatrieri, precum şi stimularea plecărilor voluntare prin creşterea sumelor oferite celor care acceptă să părăsească Danemarca.
În acelaşi context, guvernul a anunţat redeschiderea ambasadei daneze din Siria, închisă de 16 ani, măsură inclusă în strategia de gestionare a migraţiei. „Aceasta ne va ajuta să influenţăm pozitiv evoluţiile din Siria şi să consolidăm cooperarea cu autorităţile de tranziţie de la Damasc în privinţa repatrierilor forţate”, a explicat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen, reprezentant al Partidului Moderat.
Danemarca îşi propune, totodată, să joace un rol central în crearea primului centru de primire pentru solicitanţii de azil situat în afara Uniunii Europene, în parteneriat cu alte state membre, şi să analizeze noi soluţii pentru şederi temporare ale refugiaţilor şi familiilor acestora.
Străinii condamnaţi penal care nu pot fi expulzaţi şi sunt găzduiţi în centre speciale pentru migranţi vor fi obligaţi să poarte, timp de un an, o brăţară electronică de monitorizare la gleznă, în cazul în care nu îşi respectă obligaţiile impuse de autorităţi.
În ultimii ani, Danemarca a adoptat una dintre cele mai restrictive politici în domeniul migraţiei din Europa, o direcţie susţinută iniţial de partidele de dreapta, dar preluată treptat şi de social-democraţi.