Potrivit documentului întocmit de autorități, toate cele 15 mame minore sunt luate în evidența medicului de familie din zonă. De asemenea, din totalul acestora, șase continuă să frecventeze școala, ceea ce constituie, în opinia autorităților, un semn că abandonul școlar nu a fost complet generalizat. Mai exact, trei dintre mamele minore urmează cursurile Școlii Gimnaziale din Coroieni, iar alte trei sunt înscrise la Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil” din orașul Târgu Lăpuș.
Tot în cadrul acestui raport, subprefectul anunță că în comunitate au fost identificate și cinci fete minore însărcinate, toate fiind, de asemenea, sub supravegherea medicului de familie. Patru dintre acestea sunt încă incluse în sistemul educațional, ceea ce ridică întrebări nu doar despre sprijinul pe care-l primesc aceste tinere, ci și despre măsurile preventive care lipsesc cu desăvârșire.
Normele tradiționale primează încă în zonă
Comisia de evaluare a situației mamelor minore, formată la nivelul Prefecturii Maramureș printr-un ordin semnat de prefect, și-a încheiat recent activitatea în teren. Concluziile acesteia vin să sublinieze o problemă socială majoră: în ciuda faptului că autoritățile locale cunosc realitatea din Ponorâta, comunitatea se confruntă cu un fenomen ciclic, agravat de lipsa educației sexuale, de precaritatea economică și de norme sociale tradiționaliste care permit, în unele cazuri, conviețuirea minorilor cu parteneri adulți.
Deși fetele sunt înscrise în școli sau la medici, se ridică serioase semne de întrebare cu privire la eficiența intervențiilor instituționale. Nu este clar, spre exemplu, câte dintre aceste fete au fost victime ale abuzului sau dacă în toate cazurile există consimțământ legal. Niciun detaliu nu este oferit cu privire la vârsta partenerilor acestor minore sau la măsurile de protecție aplicate de Direcția pentru Protecția Copilului.
Sărăcia extremă și lipsa educației, principala cauză
Cartierul Ponorâta din Vălenii Lăpușului este cunoscut pentru condițiile sociale dificile. Comunitatea de aici, compusă în mare parte din persoane de etnie romă, se confruntă de ani de zile cu probleme legate de sărăcie extremă, acces limitat la educație, lipsa canalizării sau a unor perspective clare pentru tineri. În astfel de condiții, fetele devin mame la vârste fragede, fără să fi avut ocazia unei dezvoltări personale sau educaționale adecvate.
Cazul din Ponorâta nu este unul izolat în România, dar proporțiile sale îl transformă într-un adevărat semnal de alarmă. Problemele profunde de sărăcie, excluziune socială, lipsa educației și a perspectivei unui viitor mai bun contribuie la perpetuarea acestui cerc vicios în care adolescente devin mame fără a fi pregătite psihologic, social sau financiar pentru acest rol.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
