„România nu mai poate susține o structură de privilegii construite în afara oricărui principiu de echitate. Cetățenii care muncesc cinstit în economia reală nu trebuie să plătească pentru beneficii nejustificate acordate unora”, a transmis Cristina Prună într-o postare publică. Ea a subliniat că judecătorii CCR beneficiază deja de salarii ridicate și alte avantaje, inclusiv pensii speciale, considerând că plata unei indemnizații suplimentare este lipsită de justificare.
Proiectul de lege vine în contextul în care reforma sistemului public de pensii și a beneficiilor speciale a devenit una dintre temele centrale ale dezbaterii politice din România. De-a lungul anilor, Curtea Constituțională a fost criticată în repetate rânduri pentru menținerea unor privilegii în ciuda presiunii publice, iar indemnizația de pensionare a judecătorilor a fost considerată de mulți drept un simbol al acestor inechități.
Inițiativa legislativă are susținerea mai multor parlamentari din PNL și USR și reprezintă, potrivit semnatarilor, un pas concret în direcția reformării sistemului public și a eliminării privilegiilor nemeritate.
„Știu că nu putem desface peste noapte sistemul de privilegii construit în ultimele decenii. Dar fiecare pas contează. Continuăm”, a mai declarat Cristina Prună.
CCR, simbolul beneficiilor nemeritate
Inițiativa vine într-un moment în care România se confruntă cu presiuni bugetare considerabile, iar reformarea sistemului de pensii speciale și a altor forme de privilegii rămâne o temă de mare interes public. Eliminarea unor astfel de beneficii este susținută de o bună parte a societății, care acuză o dublă măsură între cetățenii de rând și elitele din instituțiile-cheie ale statului.
De-a lungul timpului, Curtea Constituțională a fost ținta unor critici constante din partea opiniei publice, mai ales în privința deciziilor controversate care au avut efecte directe asupra justiției și a reformelor sistemice. Pe acest fundal, menținerea unor privilegii financiare generoase pentru judecători a fost interpretată ca o formă de autosuficiență instituțională, care sfidează realitățile sociale și economice ale țării.
Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în comisiile parlamentare și apoi supus votului în plen. Rămâne de văzut dacă va obține sprijinul necesar, în condițiile în care parlamentarii români nu s-au grăbit, în trecut, să elimine asemenea privilegii, indiferent de formațiunea politică din care făceau parte. Totuși, inițiatorii speră că presiunea publică și nevoia reală de echitate bugetară vor determina o majoritate să voteze pentru această schimbare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
