Salariul unui nepalez care strânge gunoiul pe plaja din Mamaia i-a pus pe gânduri pe mulți

Bogdan Bolojan |
Data publicării:

România continuă să aducă, într-un ritm accelerat, muncitori din afara Uniunii Europene, pentru a acoperi lipsa acută de forță de muncă din diverse sectoare economice. În ultimii ani, fenomenul a luat amploare, iar prezența angajaților proveniți din țări precum Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, Pakistan sau India a devenit o imagine obișnuită în marile orașe, dar și în stațiunile turistice sau în zonele industriale ale țării.

Un videoclip devenit viral pe rețelele de socializare în ultimele zile a readus în atenție condițiile în care muncesc acești oameni. Filmarea îl prezintă pe un muncitor nepalez care lucrează pe o plajă din Mamaia. Întrebat de un român cât câștigă lunar, bărbatul a răspuns sincer:

„Câștig 2400 de lei. Totul e inclus: mâncare, cazare, totul e gratuit,” a spus acesta, fără ezitare.

Pe lângă salariu, muncitorul strânge sticle goale în timpul liber, pe care le returnează contra garanției la magazine. „Fac cam 50-60 de lei pe zi din sticle,” a completat el.

De ce câștigă sub salariul minim reglementat din România? 

Deși afirmațiile sale arată o realitate aparent decentă : cazare, masă și un venit constant, apar întrebări serioase și mulți au fost puși pe gânduri în legătură cu respectarea prevederilor legale privind salariul minim în România. În acest moment, salariul minim net este de 2574 de lei, iar în cazul său, dacă primește 2400 de lei „cu totul inclus”, este foarte probabil ca o parte din acești bani să fie opriți pentru cheltuielile de cazare și masă, chiar dacă el nu este conștient de acest lucru sau nu o consideră o problemă.

Totodată, declarațiile și comentariile celor care vizionează clipul arată un amestec de simpatie, suspiciune și neîncredere în modul în care angajatorii gestionează relațiile de muncă cu lucrătorii străini:

„Bravo lui! Ai noștri preferă ajutorul social!”

„Unde lucrez eu au adus vreo 200 de persoane, dar 90% din ei nu le plăcea munca… le plăcea șprițul. Mulți strângeau bani ca să plece mai departe în Europa.”

Aceste reacții, deși generalizante și uneori tendențioase, reflectă realități care coexistă în România: unii angajatori se bazează pe forță de muncă străină pentru că nu găsesc localnici dispuși să accepte salariile oferite, iar o parte dintre muncitorii veniți din afara UE văd România doar ca o etapă intermediară în drumul lor spre Vestul Europei.

Câți muncitori străini poate aduce România?

Conform legislației în vigoare, România stabilește anual un contingent maxim de lucrători nou-admiși pe piața muncii din afara Uniunii Europene. Pentru anul 2024, guvernul a menținut plafonul de 100.000 de permise de muncă, similar cu cel din 2023. Această cifră reprezintă limita maximă de noi contracte care pot fi înregistrate de angajatori cu cetățeni din țări terțe.

Domeniile în care acești lucrători sunt cel mai frecvent angajați sunt:

Construcțiile, unde lipsa de forță de muncă a devenit o problemă cronică;

Industria hotelieră și turismul, în special în stațiunile de pe litoral și în marile orașe;

Servicii de curățenie, mentenanță și pază;

Transport și logistică;

Industria alimentară și agricultură.

Pentru mulți dintre acești oameni, salariile din România, chiar și la nivelul minim, sunt mai mari decât ce pot câștiga în țările lor de origine. Totuși, pentru o parte a lor, România rămâne doar un loc de tranzit, până la obținerea unui permis sau a unui aranjament care să le permită să ajungă în Germania, Italia, Olanda sau alte țări din vestul Europei.


Probleme și riscuri

Mai multe organizații pentru drepturile omului și ONG-uri din România au semnalat în ultimii ani că unii muncitori străini sunt vulnerabili la exploatare, muncă la negru sau abuzuri, inclusiv prin contracte netransparente, rețineri ilegale din salariu, condiții de locuit improprii și lipsa accesului la asistență juridică.

Cu toate acestea, autoritățile române susțin că inspectoratele teritoriale de muncă controlează în mod constant angajatorii care folosesc forță de muncă non-UE și că orice neregulă este sancționată. Realitatea din teren arată însă că numărul inspectorilor este redus, iar mulți lucrători nu cunosc limba și nu știu cui să se adreseze în caz de abuzuri.

Până în 2030, estimările arată că România va avea nevoie de peste 500.000 de angajați în plus pentru a menține sectoarele economice cheie în funcțiune. Deja, multe companii preferă să aducă forță de muncă din Asia sau Africa decât să angajeze localnici care refuză joburi cu salarii mici.

Este o realitate economică și socială care schimbă fața pieței muncii din România și care, cel mai probabil, va continua să se amplifice în următorii ani.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

pixel