Maria Zaharova susține că aceste pătrunderi nu sunt accidentale, ci deliberate, și că avioanele ucrainene folosesc teritoriul României ca scut pentru a evita atacurile rusești. „Este vorba despre un comportament tolerat, chiar permis, de autoritățile de la București, care, în loc să apere cu fermitate suveranitatea națională, preferă să ofere explicații liniștitoare cetățenilor săi, minimalizând riscul real”, a spus reprezentanta diplomației ruse.
Purtătoarea de cuvânt a Kremlinului a criticat în termeni duri declarațiile Ministerului Apărării din România, care a calificat incursiunile ca fiind neintenționate și de scurtă durată. „Această atitudine blândă și calmă contrastează cu reacțiile exagerate ale autorităților române în alte cazuri, cum ar fi cel legat de resturile de drone rusești căzute în nordul țării”, a mai adăugat Zaharova. În opinia oficialului rus, România ar susține necondiționat regimul de la Kiev, în ciuda riscurilor asumate și a ignorării interesului național propriu.
Ministerul Apărării Naționale a oferit o explicație imediat după incidentul din 21 iulie, precizând că avioanele ucrainene ar fi intrat accidental în spațiul aerian românesc în timpul unei operațiuni de salvare, când căutau să se ferească de tirurile rusești îndreptate asupra unor obiective militare din Ucraina. Autoritățile de la București au subliniat că aceste pătrunderi nu au pus în pericol securitatea națională și că radarele armatei române monitorizează constant spațiul aerian.
România trimite avioane de patrulare în zonă
Ca răspuns la eveniment, două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost trimise de urgență de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru a efectua misiuni de supraveghere. De asemenea, două avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, aflate la Baza Mihail Kogălniceanu și care execută misiuni NATO de poliție aeriană, au decolat pentru a sprijini acțiunile de monitorizare. Misiunile s-au desfășurat între orele 03:30 și 06:00, perioadă în care au fost identificate 12 ținte aeriene în spațiul ucrainean, dintre care patru au pătruns temporar în spațiul aerian al României.
MApN a transmis că situația este sub control, iar incursiunile nu au reprezentat un pericol pentru populație sau pentru integritatea statului. În plus, ministerul a reiterat faptul că spațiul aerian românesc este permanent supravegheat în colaborare cu aliații din NATO, iar România își menține angajamentele pentru securitatea flancului estic al Alianței.
Deși România nu este o țară direct implicată în conflictul ruso-ucrainean, autoritățile militare de la București recunosc că escaladările din apropierea granițelor impun o vigilență sporită. MApN a subliniat că măsurile de apărare sunt adaptate gradual în funcție de evoluția amenințărilor din regiune.
Tensiunile diplomatice între Moscova și București se intensifică astfel pe fondul conflictului din Ucraina, iar acuzațiile lansate de oficialii ruși vin în contextul în care România își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei și continuă să colaboreze strâns cu aliații NATO în asigurarea stabilității în regiune.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
