„Securitatea energetică a României nu este negociabilă”, a spus acesta, precizând că, de la preluarea mandatului, a refuzat categoric închiderea grupurilor energetice pe cărbune în lipsa unor soluții concrete de înlocuire. Mai mult, Burduja a vorbit despre faptul că în această perioadă nu s-a închis niciun megawatt, ba dimpotrivă, a fost repus în funcțiune grupul Rovinari 5, alimentat cu lignit, blocat ani la rând.
Potrivit prevederilor actuale ale PNRR, România ar trebui să închidă până la 1 ianuarie 2026 o capacitate totală de 1.755 MW în cadrul termocentralelor pe cărbune. Însă, în realitate, planurile pentru înlocuirea acestor unități sunt departe de a fi implementate. Burduja explică faptul că grupurile pe gaz care ar trebui să înlocuiască centralele pe cărbune sunt încă în stadiul de licitație, proces marcat de eșecuri repetate din cauza creșterii explozive a prețului turbinelor în ultimii doi ani. Acest context, consideră ministrul, justifică necesitatea urgentă a unei renegocieri cu Comisia Europeană.
Cu toate acestea, Burduja susține că obiectivele ecologice ale României nu sunt puse în pericol. Din contră, țara va depăși cu mult țintele de energie verde asumate prin PNRR, cu investiții masive în parcuri fotovoltaice, turbine eoliene și capacități de stocare pe bază de baterii. „La capitolul emisii, ne atingem obiectivul. În schimb, închiderea intempestivă a termocentralelor pe cărbune ar pune și mai multă presiune pe prețuri, exact într-un moment în care populația are nevoie de stabilitate”, a avertizat Burduja.
România a închis deja echivalentul a 10 reactoare de la Cernavodă
Ministrul a oferit și un scurt istoric al situației energetice din România, subliniind că în perioada 2009-2022 țara a închis peste 7.000 MW din capacitățile de producție în bandă, pe cărbune și gaz - echivalentul a zece reactoare de la Cernavodă. „Așa am ajuns să fim nevoiți să importăm energie în perioadele de vârf, și nu oricum, ci scump, de la țări care încă mai produc pe cărbune, cum ar fi Serbia sau Bulgaria. Care este logica?”, a întrebat retoric ministrul.
Burduja a reafirmat susținerea sa pentru apartenența la Uniunea Europeană, pe care o consideră „cel mai mare câștig al României din ultimele decenii”, dar a atras atenția că este momentul pentru un „Smart Deal”, care să țină cont de realitățile economice și sociale ale fiecărui stat membru. „Uniunea Europeană trebuie să asculte vocea statelor și a cetățenilor lor. Este vocea rațiunii și a logicii, dincolo de ideologia unui Green Deal aplicat ca o terapie de șoc”, a conchis Burduja.
Apelul ministrului vine într-un moment critic pentru sectorul energetic românesc, aflat între presiunile tranziției verzi și necesitatea asigurării unei infrastructuri stabile și accesibile. Dacă solicitarea sa va fi ascultată de Bruxelles, România ar putea câștiga timp prețios pentru a-și finaliza proiectele strategice și pentru a evita o posibilă criză energetică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
