Parlamentul de la Copenhaga a adoptat joi, prin votul majoritar al aleșilor săi, o lege care prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare până în anul 2040, stabilind un nou standard pentru generațiile viitoare.
Concret, 81 de membri ai parlamentului danez au votat pentru această măsură, în timp ce 21 s-au opus. Noua legislație stabilește clar: toți cetățenii danezi născuți după data de 31 decembrie 1970 vor putea beneficia de pensie de stat abia la vârsta de 70 de ani. În prezent, în Danemarca, vârsta de pensionare este de 67 de ani, însă trendul ascendent al speranței de viață și presiunile asupra sistemului public de pensii au determinat autoritățile să ia măsuri drastice, dar considerate necesare.
De la 67 la 70 de ani: un proces în mai multe etape
Legea adoptată recent prevede o creștere treptată a vârstei de pensionare: până în 2030, aceasta va urca la 68 de ani, în 2035 la 69, urmând ca în 2040 să atingă pragul de 70 de ani. Această abordare graduală a fost aplicată încă din 2006, când Danemarca a început să coreleze automat vârsta de pensionare cu speranța de viață, într-un mecanism revizuit la fiecare cinci ani. Totuși, noua lege introduce și o limitare a acestui „automatism”: odată atinsă vârsta de 70 de ani, procesul de creștere automată va fi suspendat.
În acest context, premierul social-democrat Mette Frederiksen, în vârstă de 47 de ani, a declarat că este dispusă să reanalizeze sistemul după atingerea acestei borne. „Nu credem că vârsta de pensionare ar trebui crescută automat în continuare”, a declarat ea pentru cotidianul Berlingske, exprimându-și deschiderea pentru un dialog public pe tema sustenabilității sistemului și a echității sociale.
Ce fac alte țări europene?
Decizia Danemarcei nu este una izolată. În toată Europa, guvernele analizează atent reformarea sistemelor de pensii, confruntate cu un număr tot mai mic de contribuabili activi și cu un număr în creștere de beneficiari. Vârsta de pensionare devine un subiect sensibil, dar inevitabil pe agendele politice.
Franța, de exemplu, a trecut recent prin ample proteste de stradă după ce președintele Emmanuel Macron a impus majorarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, în ciuda opoziției populare masive. Această măsură va fi implementată treptat până în 2030.
Germania, cea mai mare economie europeană, are în prezent o vârstă de pensionare de 66 de ani, cu un plan gradual de creștere la 67 de ani până în 2031. Există deja discuții intense privind necesitatea unei viitoare creșteri la 68 de ani sau chiar mai mult, având în vedere evoluția demografică.
Italia, afectată profund de îmbătrânirea populației și de o natalitate scăzută, a adoptat un sistem complex, în care vârsta standard de pensionare este de 67 de ani, dar variază în funcție de contribuțiile efective. Și aici se discută despre creșteri ulterioare, în funcție de speranța de viață.
Olanda are deja un sistem automat de corelare a vârstei de pensionare cu speranța de viață. În 2024, olandezilor li se va permite să se pensioneze la 67 de ani, dar este de așteptat ca această vârstă să urce în anii următori.
Suedia aplică un sistem flexibil, în care vârsta minimă pentru pensionare este de 63 de ani (începând cu 2023), dar cu penalizări pentru retragerea timpurie. Statul încurajează rămânerea în câmpul muncii până la 69 sau chiar 70 de ani pentru a primi pensie maximă.
Regatul Unit are în prezent o vârstă de pensionare de 66 de ani, dar guvernul a anunțat intenția de a o crește la 67 până în 2028, și ulterior la 68, în funcție de reviziile periodice privind speranța de viață.
România, în linie cu Europa
În România, vârsta de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și urmează să ajungă la 63 de ani pentru femei până în 2030, conform unei creșteri graduale începute deja. Deși nu s-a discutat oficial despre ridicarea vârstei peste 65 de ani, presiunile demografice și deficitele bugetului de pensii ar putea duce în viitor la decizii similare celor din Danemarca sau Germania. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România este una dintre țările care se confruntă cu o presiune mare asupra sistemului de pensii în următoarele două decenii, din cauza scăderii natalității și migrației tinerilor.
Schimbările din Danemarca nu sunt doar un semnal pentru Europa, ci pentru întreaga lume dezvoltată. Odată cu creșterea speranței de viață și scăderea ratei natalității, statele trebuie să regândească modul în care asigură sustenabilitatea sistemelor de protecție socială. A lucra până la 70 de ani ar putea deveni norma, nu excepția, iar generațiile tinere trebuie să fie conștiente de faptul că pensia „ca odinioară” va deveni o raritate.
Pe măsură ce acest nou standard se conturează, va fi esențială și protejarea celor care, din motive de sănătate sau epuizare fizică, nu pot rămâne activi în câmpul muncii până la vârste înaintate. De asemenea, tranziția trebuie să fie una echitabilă, iar educația financiară și planificarea individuală vor juca un rol din ce în ce mai important.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
