În urmă cu un deceniu, datele oficiale indicau o prezență de aproape 800.000 de români în Spania. O cifră impresionantă, care făcea din diaspora românească din Peninsulă cea mai importantă comunitate de străini. În prezent, cifrele au coborât drastic: în jur de 600.000 de români mai sunt înregistrați oficial. Asta înseamnă o scădere de aproximativ 30%, iar trendul nu dă semne de oprire.
"Aici nu mai rămâne nimic de pus deoparte"
Unul dintre motivele invocate cu frecvență de românii care aleg să plece din Spania este prăbușirea puterii de cumpărare. Deși salariile au crescut ușor în ultimii ani, inflația, criza locuințelor și costurile tot mai ridicate cu utilitățile, mâncarea și combustibilul au devorat aproape complet micile economii lunare ale familiilor.
Un român stabilit lângă Madrid povestește într-un reportaj realizat de presa spaniolă că, în urmă cu 17 ani, a venit în Spania atras de ceea ce atunci părea un miraj realist: salarii mai mari decât în România și un nivel de trai decent. Ani la rând a reușit să trimită bani acasă, să ajute rudele și chiar să investească în construirea unei case. Dar realitatea s-a schimbat.
„Problema este că salariile nu mai țin pasul cu prețurile. Înainte, cu 50 de euro îți umpleai frigiderul pentru o săptămână. Acum, aceiași bani nu-ți ajung nici pentru câteva zile. Tot ce câștigăm se duce pe facturi, chirie și cheltuieli de bază. Nu mai avem cum să punem deoparte, darămite să mai trimitem bani în țară", mărturisește el. Deși lucrează ca inspector de mediu, decizie luată cu ani în urmă pentru stabilitate, împreună cu familia a hotărât să se întoarcă în România în vara aceasta.
Un exod tăcut, dar profund
Migrația inversă a românilor din Spania, revenirea acasă, nu mai este un fenomen izolat. Este vorba despre o mișcare care se conturează în linii mari, alimentată de dezamăgiri, dar și de o reevaluare lucidă a viitorului. Pentru mulți, visul european pare să fi ajuns la un capăt de drum. Spania, care până nu demult părea o destinație sigură, a devenit din ce în ce mai puțin prietenoasă cu lucrătorii străini.
Declinul comunității românești are nu doar cauze economice, ci și sociale. Oboseala acumulată după ani de muncă grea, sentimentele de dezrădăcinare, diferențele culturale și dorul de țară cântăresc tot mai greu în balanță. Mulți români încep să se întrebe dacă viața în străinătate mai merită sacrificiul.
„Întoarcerea nu e o decizie ușoară. Nu compar România cu Spania în mod idealist. Dar, dacă noi nu ne întoarcem niciodată, cum vrem să se schimbe România?”, spune retoric același român intervievat. „Poate că aici am învățat multe, dar viața nu mai e cum era. E timpul să ducem ce am acumulat înapoi.”
Ce se întâmplă în România? Un răspuns posibil
De ce se întorc românii acum, după două decenii în care doar plecările păreau să conteze? Răspunsul poate fi găsit și în schimbările survenite în țară. În ciuda problemelor structurale și a provocărilor economice, România oferă astăzi ceva ce în trecut lipsea: perspective. Locuri de muncă mai bine plătite, posibilitatea de a începe o mică afacere, prețuri ceva mai accesibile, dar și apropierea de familie și de propria cultură sunt argumente care cântăresc tot mai mult, conform publicației AS.
Statul român a început, timid, să încurajeze reîntoarcerea diasporei, prin programe de sprijin pentru antreprenoriat, reduceri fiscale și proiecte de reintegrare. Dar presiunea reală vine din partea celor care aleg să revină acasă nu pentru că România a devenit brusc un paradis, ci pentru că Spania și alte țări occidentale au devenit mai puțin suportabile.
Un echilibru imposibil între visul de afară și realitatea de acasă
Migrația, fie ea spre vest sau înapoi spre est, e o realitate fluidă. Ceea ce ieri părea un pas sigur pentru un viitor mai bun, astăzi se dovedește o alegere complicată. Comunitățile de români din străinătate, mai ales cea din Spania, trăiesc acum o tranziție. După două decenii de construcție, sacrificiu și speranțe, urmează acum o perioadă de întrebări, reevaluări și alegeri grele.
Pentru unii, întoarcerea acasă e sinonimă cu renunțarea. Pentru alții, e un nou început, o întoarcere la rădăcini într-un context în care promisiunile occidentale se erodează. Dar, dincolo de interpretări, cifrele vorbesc clar: comunitatea românească din Spania nu mai este ce-a fost. Și poate că nici nu va mai fi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
