Totul a început în decembrie 2024, când tânăra româncă lucra ca îngrijitoare la soția în vârstă a victimei. În scurt timp, între ea și pensionar s-a înfiripat o relație afectivă, iar bărbatul, vulnerabil și probabil în căutare de afecțiune, a început să-i ofere sprijin financiar, crezând că o ajută din milă. Prima tranșă, de 19.800 de euro, a fost transferată voluntar la 28 octombrie 2024, după ce femeia s-a plâns de probleme financiare grave.
După încheierea oficială a contractului de muncă, pe 29 octombrie, relația dintre cei doi a continuat, inclusiv printr-un schimb de fotografii intime prin WhatsApp. Între 28 octombrie și 21 noiembrie, pensionarul a mai trimis încă 36.400 de euro, tot voluntar. Însă, când donațiile s-au oprit, tonul celor doi români s-a schimbat radical: au început amenințările.
Potrivit rechizitoriului, inculpații, care locuiau la acel moment la Viena, l-au amenințat pe bătrânul de 88 de ani că vor trimite fotografiile compromițătoare familiei sale, dacă nu va mai continua să le dea bani. Sub presiune, victima a mai făcut plăți repetate, iar suma totală a ajuns la 157.800 de euro. Într-un alt episod, cuplul a cerut 60.000 de euro deodată, însă tentativa s-a soldat cu un eșec, iar cazul a început să atragă atenția autorităților.
Pedepse cu suspendare pentru că nu aveau antecedente penale
În cele din urmă, șantajul a fost descoperit, iar cei doi au fost trimiși în judecată pentru șantaj grav. În fața completului de judecată al tribunalului regional din Salzburg, ambii inculpați și-au recunoscut faptele, fapt ce a dus la aplicarea unor pedepse mai blânde. Judecătorii au decis condamnarea femeii la 22 de luni de închisoare cu suspendare, iar partenerul acesteia a primit 20 de luni, tot cu suspendare.
Instanța a considerat că recunoașterea faptei și faptul că nu au antecedente penale au fost circumstanțe atenuante. De asemenea, s-a reținut că banii obținuți au fost folosiți, potrivit declarațiilor apărării, pentru achitarea unor datorii și susținerea familiilor inculpaților. În lipsa unor probe clare care să arate că sumele au fost folosite în alte scopuri, judecătorii nu au adăugat circumstanțe agravante suplimentare.
Totuși, rămâne întrebarea dacă și cum victima își va recupera vreodată banii. Deocamdată, instanța nu a făcut publice decizii cu privire la o eventuală recuperare a prejudiciului, dar este posibil ca în perioada următoare să se deschidă și o acțiune civilă în acest sens. Cazul a provocat o dezbatere aprinsă în presa austriacă cu privire la vulnerabilitatea bătrânilor și la exploatarea emoțională la care aceștia pot fi supuși, mai ales în contexte de îngrijire la domiciliu.
Relațiile pensionar-îngrijitoare, tot mai problematice?
Pe fondul creșterii cererii de personal de îngrijire în Austria, în special din Europa de Est, autoritățile austriece au început să fie mai atente la relațiile care se dezvoltă între îngrijitori și persoanele asistate. De altfel, presa locală scrie că astfel de cazuri, deși rare, nu sunt complet izolate, ceea ce justifică o vigilență sporită din partea familiilor și instituțiilor care supraveghează aceste relații.
Pentru moment, condamnarea cu suspendare a celor doi români înseamnă că aceștia nu vor merge în închisoare, dar vor rămâne sub supravegherea autorităților austriece. Orice încălcare a condițiilor de suspendare ar putea duce la executarea pedepselor cu închisoarea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
