„În opinia mea, principalul motiv pentru care tot mai mulţi români idealizează comunismul este dezamăgirea profundă faţă de clasa politică din ultimele trei decenii. Corupţia, lipsa de transparenţă, promisiunile nerespectate şi sentimentul de nedreptate au slăbit încrederea oamenilor în prezent şi în viitor. Când speranţele sunt înşelate ani la rând, nostalgia devine o reacţie firească, chiar dacă se bazează pe o imagine distorsionată a trecutului”, a transmis șeful statului, într-un mesaj publicat marți pe pagina sa de Facebook.
Nicuşor Dan a atras atenția asupra modului în care percepția pozitivă asupra regimului Ceaușescu este întreținută de anumite mecanisme de propagandă: „Această imagine falsă despre perioada comunistă este întreţinută şi de campanii de dezinformare, care încearcă să submineze valorile democratice şi să ofere un trecut împachetat frumos, în timp ce ascund adevărul despre represiune, frică, foamete şi lipsa de libertate.”
Șeful statului consideră că aceste date ar trebui să alarmeze societatea românească, subliniind că percepțiile sunt ușor de modelat atunci când educația și comunicarea publică sunt neglijate:
„Faptul că două treimi dintre români îl consideră pe Nicolae Ceauşescu un lider bun arată cât de fragilă este memoria noastră colectivă şi cât de uşor pot fi manipulate percepţiile atunci când statul nu investeşte suficient în educaţie istorică, civică şi în comunicarea onestă cu cetăţenii. Pentru a păstra democraţia vie şi relevantă, trebuie să combatem ferm dezinformarea, să redăm oamenilor încrederea prin politici publice corecte şi să construim o societate în care dreptatea, echitatea şi dezvoltarea reală să fie resimţite de toţi cetăţenii. România nu poate construi un viitor solid privind înapoi cu iluzii. Avem datoria de a învăţa din trecut, nu de a-l reînvia.”
Ce arată sondajul INSCOP
Sondajul INSCOP, comandat de IICCMER, a fost realizat în perioada 25 iunie – 3 iulie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.505 persoane cu vârsta de peste 18 ani. Marja de eroare este de ±2,53%, la un nivel de încredere de 95%.
Conform datelor, 48,4% dintre români consideră că în perioada regimului comunist „se trăia mai bine”, iar 34,7% spun că „se trăia mai rău”. Totodată, 55,8% dintre respondenți susțin că regimul comunist a fost „mai degrabă un lucru bun pentru România”, în timp ce 34,5% exprimă o opinie contrară.
Percepțiile nostalgice se extind și asupra diverselor aspecte ale vieții cotidiene din perioada comunistă. 85,1% consideră că mâncarea era mai sănătoasă înainte de 1989, 80,9% recunosc însă că exista mai puțină libertate, iar 80% cred că oamenii se ajutau mai mult între ei. Alte opinii: era mai multă siguranță publică (75,1%), se produceau mai multe lucruri decât în prezent (68,5%), statul avea mai multă grijă de cetățeni (66,4%), iar corupția era mai redusă (65,1%).
Totodată, 58,7% dintre respondenți cred că instituțiile statului funcționau mai eficient în comunism, 49,9% spun că accesul la educație era mai ușor, iar 48,6% afirmă același lucru despre serviciile medicale. 77,2% dintre cei intervievați consideră că România era o țară mai bogată înainte de 1989, iar 73,2% cred că era mai respectată pe plan internațional. De asemenea, 52,8% afirmă că industria genera mai puțină poluare în acea vreme.
În ceea ce privește responsabilitatea regimului comunist pentru abuzuri și crime, 59,2% dintre români recunosc această realitate, în timp ce 23,7% au o opinie opusă.
Întrebați direct despre Nicolae Ceaușescu, 66,2% dintre români îl consideră un lider bun, în timp ce 24,1% îl văd ca pe un lider rău.
Aceste cifre, în contradicție cu memoria istorică oficială și documentată, reaprind dezbaterea privind modul în care este reflectat trecutul comunist în discursul public, în sistemul educațional și în conștiința colectivă a societății românești.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
