„În lipsa unui favorit, cel care a câștigat a câștigat”, a declarat Peskov cu o doză de ironie, lăsând de înțeles că alegerile nu s-au desfășurat într-un climat transparent sau competitiv. Kremlinul și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care a fost tratat candidatul Călin Georgescu, considerat de analiști un favorit clar pentru câștigarea funcției supreme în stat, mai ales după ce a ieșit câștigător în primul tur al alegerilor din noiembrie.
Alegerile respective au fost ulterior invalidate, iar Georgescu a fost exclus din cursă, fără ca autoritățile să ofere, în opinia Moscovei, o justificare solidă. „Cunoaștem povestea candidatului care avea cele mai mari șanse de a câștiga. Fără să se obosească să găsească vreo justificare, el a fost pur și simplu scos cu forța din cursă”, a mai adăugat Peskov.
Această poziție vine pe fondul tensiunilor tot mai evidente între Rusia și statele europene, inclusiv România, în contextul conflictului din Ucraina și al pozițiilor divergente cu privire la politica externă și la susținerea militară pentru Kiev. Georgescu a fost privit cu suspiciune de o parte a opiniei publice și de unii lideri occidentali, mai ales pentru discursul său suveranist și apropierea de unele teme rusești. Cu toate acestea, Moscova a negat în mod repetat că ar fi avut vreun rol în campania electorală a acestuia, acuzând autoritățile române că i-au înlăturat candidatura din considerente pur politice.
Scandalul Telegram
Scandalul s-a extins și în zona tehnologică, unde o altă figură notorie din Rusia, Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, a lansat propriile acuzații grave. Potrivit lui Durov, serviciile de informații franceze ar fi făcut presiuni asupra sa pentru a suprima conturile și vocile care susțineau candidatul George Simion, cunoscut pentru pozițiile sale de extremă-dreapta și pentru promisiunea de a pune capăt ajutorului militar acordat Ucrainei.
Într-o declarație tranșantă, Peskov a comentat aceste acuzații: „Faptul că țările europene - Franța, Marea Britanie, Germania - intervin în afacerile interne ale altor țări nu este o noutate.” Kremlinul lasă astfel să se înțeleagă că ar exista o dublă măsură în ceea ce privește democrația și libertatea de exprimare în Europa, mai ales atunci când anumite mesaje nu convin establishmentului occidental.
În replică, Direcția Generală de Securitate Externă (DGSE) a Franței a respins categoric aceste acuzații. Potrivit agenției franceze de presă AFP, DGSE a emis un comunicat rar - aproape fără precedent - în care neagă ferm că ar fi încercat să influențeze alegerile din România sau să impună interzicerea unor conturi Telegram pe motive politice.
„DGSE a fost într-adevăr obligată, în mai multe rânduri în ultimii ani, să intre în contact direct cu Pavel Durov pentru a-i reaminti cu fermitate responsabilitățile companiei sale în ceea ce privește prevenirea amenințărilor teroriste și a pornografiei infantile”, se arată în comunicatul serviciului francez. Cu toate acestea, DGSE „respinge cu tărie acuzaţiile conform cărora au fost formulate cu aceste ocazii cereri de interzicere a conturilor în legătură cu orice proces electoral”.
Reacția DGSE vine la doar o zi după ce Durov, naturalizat cetățean francez în 2021, a postat o serie de mesaje pe rețeaua X (fostul Twitter), în care a acuzat presiuni din partea Parisului în legătură cu alegerile din România. Mai mult decât atât, fondatorul Telegram se află în prezent sub investigație în Franța pentru presupusul abuz al platformei sale în scopuri legate de criminalitatea organizată. Autoritățile i-au impus interdicția de a părăsi teritoriul francez până la finalizarea anchetei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
