Italia dă tonul împotriva migranților. Țările UE cer regândirea drepturilor migranților: "Statele nu se mai pot apăra"

Bogdan Bolojan |
Data publicării:

Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a intrat cu pași fermi și hotărâți în cea mai sensibilă și controversată dezbatere politică a momentului din Europa: migrația. Nu este vorba doar despre cifre, granițe sau centre de primire, ci despre fundamentul însuși al valorilor europene - Convenția Europeană a Drepturilor Omului și interpretările date de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).

Printr-o scrisoare deschisă susținută de alte opt state membre ale Uniunii Europene, Meloni solicită o revizuire radicală a modului în care această Convenție este aplicată, acuzând CEDO că ar submina suveranitatea națională și capacitatea statelor de a-și proteja cetățenii.

Scrisoarea publicată de biroul premierului italian după o întâlnire bilaterală la Roma cu omoloaga sa daneză, Mette Frederiksen, marchează un moment de cotitură. Documentul este semnat de Italia, Danemarca, Polonia, Austria, Belgia, Estonia, Letonia, Lituania și Cehia - o coaliție semnificativă de state membre ale UE care doresc „restabilirea echilibrului corect” între drepturile individuale și suveranitatea guvernelor naționale.

„Trebuie să purtăm o discuție serioasă despre cum convențiile internaționale mai pot răspunde provocărilor timpului nostru”, a transmis Meloni, sugerând că realitățile din perioada postbelică, când Convenția a fost concepută, diferă radical de cele din prezent, dominate de migrație necontrolată, presiuni geopolitice și insecuritate internă.

„Drepturile” și „dreptul de a decide” - un conflict între instanțe și politicieni

În centrul disputei se află ceea ce Meloni și ceilalți lideri consideră a fi „extinderea nejustificată” a domeniului de aplicare al Convenției de către CEDO. „Această interpretare dezechilibrată face mai dificilă luarea deciziilor necesare în materie de securitate și ordine publică”, se afirmă în declarația comună. În viziunea Italiei și a aliaților săi, actualul cadru legal favorizează menținerea în Europa a unor persoane considerate periculoase sau ilegale, limitând drastic capacitatea autorităților de a-i expulza sau supraveghea eficient.

Meloni insistă că nu este vorba despre un atac asupra drepturilor fundamentale, ci despre o necesară actualizare. „Scopul nu este de a slăbi convențiile, ci de a le consolida. Acestea trebuie să fie capabile să abordeze problemele timpului nostru”, a declarat ea într-o conferință de presă la Roma. Printre soluțiile propuse se numără deportarea mai rapidă a străinilor infractori, controlul mai strict al celor care nu pot fi expulzați și sancționarea statelor care folosesc migrația ca instrument de presiune politică.

„Societățile noastre nu mai sunt protejate în mod eficient de cadrul juridic actual”, a adăugat premierul italian, făcând referire la o realitate politică din ce în ce mai tensionată, în care tot mai mulți cetățeni cer măsuri ferme împotriva migrației ilegale și a criminalității asociate.

Modelul Albaniei: inspirație sau motiv de conflict? Germania evaluează, CEDO analizează

Inițiativa Italiei nu este izolată. Cancelarul german Friedrich Merz, aflat recent la Roma, a declarat că modelul italian de externalizare a procedurilor de azil în țări terțe, precum Albania, ar putea reprezenta „o contribuție reală la diminuarea presiunii migraționiste”. Cu toate acestea, acest model este deja sub lupa justiției italiene și europene, iar CEDO examinează dacă transferul solicitanților de azil în afara Europei respectă drepturile fundamentale garantate de Convenție.

Planul italian, inspirat de acordurile semnate de Marea Britanie cu Rwanda, prevede procesarea cererilor de azil pe teritoriul albanez, dar implementarea a fost blocată de instanțele italiene din cauza îngrijorărilor legate de legalitatea și moralitatea procedurii.

Critici puternice din partea stângii și a organizațiilor pentru drepturile omului

Nu toți aplaudă inițiativa italo-daneză. Partidele de stânga din UE, organizațiile internaționale pentru drepturile omului și un număr important de activiști acuză guvernele semnatare că folosesc tema migrației pentru a slăbi protecțiile fundamentale ale individului. Pentru aceștia, apelul la „securitate” devine adesea o justificare pentru abuzuri și politici de excludere.

Meloni, însă, consideră că inițiativa sa este susținută de „voința multor cetățeni europeni”, care se simt neglijați de instituțiile internaționale și lipsiți de protecție reală în fața noilor provocări. „Nu putem continua să ignorăm realitatea. Vrem un nou consens european, care să reconcilieze securitatea, statul de drept și protejarea drepturilor omului”, a declarat ea pentru portalul Fanpage.it.

Un nou echilibru între libertate și control? Europa se pregătește de o dezbatere aprinsă

Pe fondul presiunilor electorale, al valurilor migratorii și al instabilității geopolitice, apelul Italiei pentru revizuirea Convenției Europene a Drepturilor Omului deschide o nouă etapă în lupta pentru modelul viitorului Europei. Va reuși UE să păstreze valorile care i-au fost fundament timp de peste șapte decenii sau se va reconfigura în numele securității și al autonomiei decizionale? Răspunsul va veni, cel mai probabil, nu dintr-o singură instanță, ci din confruntarea dintre urne, instanțe și stradă.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

pixel