„Am fost președinte de Consiliu Județean. Puteam să-mi acord un spor de 50% pentru atragerea de fonduri europene, pentru că legea permitea acest lucru. Dar m-am oprit la 35%. Și, credeți-mă, am făcut niște absorbții serioase de fonduri europene”, a declarat Bolojan. El a explicat că decizia de a nu merge până la limita maximă permisă de lege nu a fost una întâmplătoare, ci a avut un fundament moral: „Dacă mă duceam până la limita maximă, ce exemplu dădeam colegilor care aveau salarii mult mai mici decât mine?”.
Această abordare vine într-un moment în care discuțiile despre cheltuielile publice și responsabilitatea financiară a instituțiilor statului sunt tot mai intense. Sporurile, indemnizațiile și alte forme de bonificație din administrația publică sunt subiecte recurente de dezbatere publică, mai ales în contextul măsurilor de austeritate și a nevoii de eficientizare a aparatului bugetar.
Premierul a făcut referire și la domeniul sanitar, unde consideră că managerii de spitale ar trebui remunerați nu pe baza unui sistem de tip „cerere și ofertă” de la bugetul central, ci în funcție de performanțele lor concrete. „Managerii de spital nu sunt plătiți să stea cu mâna întinsă și să li se dea bani la nesfârșit, pentru că nu mai există de unde. Ei trebuie să fie mai eficienți, să ofere servicii mai bune și să plătească personalul în mod corect și cinstit”, a spus Ilie Bolojan.
Declarațiile premierului au venit și ca reacție la inițiativa ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care a anunțat public, pe rețelele sociale, că renunță voluntar la 20% din salariul său lunar, ca gest simbolic de solidaritate cu cetățenii. Mai mult, ministrul le-a cerut și directorilor companiilor de stat din subordinea Ministerului Energiei să adopte aceeași măsură, în semn de responsabilitate și empatie față de efortul comun cerut de reformele fiscale.
Își va reduce Ilie Bolojan salariul de premier?
Întrebat dacă va urma exemplul vicepremierului Dragoș Anastasiu, care a susținut ideea reducerii benevole a veniturilor pentru șefii companiilor de stat, Bolojan a fost rezervat. „Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi așa cum consideră de cuviință. Cei care mă cunosc știu că, în general, nu fac gesturi populiste. Dar fiecare decide pentru el. O să vă anunț în perioada următoare dacă va fi cazul de astfel de lucruri”, a punctat șeful Guvernului.
În ceea ce privește direcția economică a țării, premierul a subliniat că România beneficiază în prezent de o percepție mai favorabilă din partea piețelor financiare internaționale, ca urmare a adoptării primului pachet de măsuri fiscal-bugetare. „Acest pachet a vizat, în primul rând, creșterea veniturilor și plafonarea, chiar scăderea unor cheltuieli. A fost gândit exclusiv cu componente structurale, pentru a putea testa reacțiile atât ale Ecofin (Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare al UE), cât și ale piețelor financiare”, a declarat Bolojan.
Premierul susține că semnalele primite din partea piețelor sunt pozitive și că statul român beneficiază deja de dobânzi mai mici la împrumuturi, ca urmare a încrederii sporite în capacitatea Guvernului de a gestiona responsabil bugetul public. „Îmbunătățirea aceasta depinde, însă, în mod esențial, de măsurile care vor fi adoptate în perioada următoare, dar și de modul în care vor fi puse în practică”, a subliniat Bolojan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
