Bavaria are oficial puțin peste 13 milioane de locuitori, însă această cifră devine tot mai controversată. În urma recensământului din 2022, autoritățile statistice au descoperit că în multe localități există mai puțini locuitori decât cei înregistrați în registrele populației administrate de primării. Diferențele nu sunt minore: în unele cazuri, lipsesc mii de persoane.
Cazul municipalității Emmering, din apropierea orașului Fürstenfeldbruck, este emblematic. Primarul Stefan Floerecke (CSU) a constatat că, în loc de aproape 7.000 de locuitori, recensământul indică cu 450 mai puțini. Într-o primă etapă, edilul a depus contestație, iar Oficiul de Statistică din Bavaria a acceptat să recalculeze datele, crescând populația cu 133 de persoane. Însă fără o consultare directă cu primăria, fără colectare de date suplimentare, ci doar printr-o ajustare internă care a stârnit suspiciuni. Nemulțumit de procedură, Floerecke a decis să dea în judecată instituția statistică. Motivul este clar: dacă datele recensământului rămân definitive, comuna Emmering ar pierde circa 3,2 milioane de euro din subvențiile de stat în următorii zece ani.
De la Nürnberg la Ruhpolding: pierderi și confuzii în toată Bavaria
Problema nu este izolată. Orașul Nürnberg, al doilea cel mai mare din Bavaria, este într-o situație similară, dar la o scară mult mai mare. În registrele oficiale ale primăriei sunt înregistrați 546.397 de locuitori. Conform recensământului, doar 522.552. O diferență de aproape 24.000 de persoane. Thomas Nirschl, șeful Biroului de Statistică din Nürnberg și Fürth, se declară „nedumerit” de aceste rezultate, mai ales în condițiile în care niciun alt indicator – de la numărul de gospodării până la numărul de elevi sau consumul de servicii publice – nu susține ideea unei scăderi de populație.
Iar efectele nu sunt doar financiare. Numărul oficial de locuitori influențează dimensiunea circumscripțiilor electorale, numărul consilierilor locali, dar și salariile primarilor. Astfel, recensământul devine un instrument politic, administrativ și economic, iar o eroare statistică aparent minoră are implicații sistemice.
Oficiul de Statistică se apără: „Datele din registre sunt ele însele greșite”
În fața valului de critici și procese, Oficiul de Stat pentru Statistică din Fürth susține că recensământul s-a bazat pe o metodologie riguroasă, care combină anchete aleatorii în gospodării cu date din registrele populației. Thomas Gößl, directorul instituției, afirmă că tocmai aceste registre conțin, în realitate, numeroase erori, pentru că se bazează pe notificări voluntare ale cetățenilor privind mutările sau schimbările de reședință. „Aceste notificări pur și simplu nu ajung peste tot. În timp, registrele populației acumulează erori, iar aceste erori cresc, nu scad”, afirmă Gößl.
Cazul Emmering, de exemplu, a fost reevaluat după ce s-a descoperit că unele gospodării nu au fost anchetate corect în faza inițială a recensământului. A fost nevoie de o corectare ulterioară, însă fără o reluare completă a procedurii, ci doar pe baza unor „dovezi statistice”, lucru care a alimentat și mai mult neîncrederea autorităților locale.
Asociația Orașelor Bavareze: „Nu ne mai putem baza pe recensământ”
Bernd Buckenhofer, șeful Asociației Orașelor Bavareze, trage un semnal de alarmă. Din ce în ce mai multe municipalități nu mai au încredere în recensământ ca instrument de planificare și decid să folosească propriile cifre interne. „Unele orașe au fost complet surprinse de o scădere a populației care nu se regăsește nici în datele din registre, nici în infrastructura reală – număr de locuințe, școli, cerere de transport etc.”, a declarat Buckenhofer. În loc de claritate, recensământul aduce neînțelegere și resemnare.
Autoritățile centrale promit îmbunătățiri. Potrivit lui Thomas Gößl, Germania intenționează să treacă, în viitor, la un model complet bazat pe registre administrative, fără anchete aleatorii în gospodării. Însă următorul recensământ național este programat abia pentru 2031. Până atunci, decalajul dintre realitatea percepută de municipalități și datele oficiale riscă să genereze conflicte, pierderi financiare și, poate cel mai grav, pierderea încrederii în instrumentele statistice ale statului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
