„Este vorba despre o decizie dificilă”, precizează Meta într-un comunicat oficial, în care acuză normele Bruxelles-ului de a impune „exigențe impracticabile” pentru actorii din mediul digital. Platformele companiei - Facebook și Instagram - însumează aproape 533 de milioane de utilizatori activi lunar în spațiul comunitar, care vor fi afectați de această decizie cu doar câteva luni înainte ca regulamentul european să devină obligatoriu.
Meta avertizează asupra „provocărilor operaționale majore” și a „incertitudinilor juridice” generate de noua legislație europeană privind transparența reclamelor politice. Adoptat oficial în 2024, regulamentul urmează să intre în vigoare în octombrie 2025, cu obiectivul declarat de a preveni ingerințele străine și de a spori transparența în perioada electorală. Măsurile vin pe fondul temerilor persistente privind manipularea opiniei publice în mediul online, după experiențele din trecut - în special cazul Cambridge Analytica.
Noile norme europene obligă platformele să semnaleze clar orice conținut publicitar cu caracter politic, să dezvăluie cine îl finanțează și să respecte reguli stricte privind protecția datelor. De exemplu, este interzisă folosirea datelor personale sensibile - cum ar fi cele despre etnie, religie sau orientare sexuală - în procesul de profilare. De asemenea, datele minorilor nu pot fi utilizate în campanii de promovare electorală.
Totul a pornit de la Cambridge Analytica
Regulamentul a fost adoptat în urma scandalului Cambridge Analytica, izbucnit în 2018, când compania britanică de consultanță politică a colectat ilegal datele a zeci de milioane de utilizatori Facebook, fără acordul lor, pentru a le folosi în campanii politice precum cea a lui Donald Trump în 2016 sau în campania pentru Brexit.
Meta nu este singura companie care renunță la publicitatea politică în UE. Google a făcut un anunț similar la sfârșitul anului 2024, invocând tot dificultățile impuse de noul cadru normativ. În ciuda acestor retrageri, Meta susține că nu își schimbă poziția de fond: „Continuăm să credem că publicitatea politică online este un element esențial al politicii moderne”, a transmis compania condusă de Mark Zuckerberg.
Această nouă confruntare dintre Meta și autoritățile europene vine într-un context mai larg de tensiuni între giganții tehnologici și Bruxelles. UE și-a consolidat în ultimii ani arsenalul legislativ pentru a reglementa activitatea companiilor Big Tech, iar Meta s-a opus deschis acestor demersuri. Recent, compania a anunțat că va contesta în instanță o amendă de 200 de milioane de euro impusă de Comisia Europeană în aprilie 2025, pentru încălcarea regulilor privind protecția datelor personale.
UE, presiune tot mai mare pe rețelele sociale
În plus, atât Facebook, cât și Instagram, sunt vizate de mai multe anchete în derulare în baza noii legislații privind serviciile digitale (DSA), adoptată de UE pentru a impune mai multă responsabilitate asupra platformelor online.
Zuckerberg, într-un gest de apropiere față de administrația Trump, a acuzat în ianuarie 2025 Uniunea Europeană de „cenzură” și a comparat amenzile impuse companiilor americane cu „taxe vamale” mascate, sugerând că Bruxelles-ul urmărește să penalizeze companiile străine sub pretextul reglementării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
