"In acest program de guvernare exista un punct prin care i se cere Ministerului de Externe sa decida in termen de 100 de zile ce va face cu Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni," a spus Gheorghe Cârciu, exprimându-și îngrijorarea legată de posibila pierdere a statutului instituțional al DRP. Termenul începe de la numirea prim-ministrului, iar timpul rămas până la luarea unei decizii este din ce în ce mai scurt.
Fostul șef al DRP ironizează competențele MAE, despre care afirmă că nu știe ce să facă nici măcar cu propriile structuri interne, darămite cu alte instituții: "Îmi vine să râd pentru că MAE nu știe ce are de făcut cu propriul minister, nu cu alte instituții."
În acest context, el lansează o recomandare către premier în care vorbește despre necesitatea unei poziționări clare și a unei abordări serioase față de comunitățile românești din afara granițelor.
Riscul transformării într-o simplă direcție
Cârciu atrage atenția că, dacă DRP va fi retrogradat la rangul de direcție în cadrul MAE, se va pierde mult din reprezentativitatea și eficiența actuală: "Atunci când te duci într-o țară străină ca să-i vizitezi pe românii de pretutindeni și te duci în calitate de secretar de stat sau director... dacă va fi făcut Direcție... și te întâlnești cu omologul. În general nu prea sunt omologi pentru că țările europene mari nu au o așa mare diaspora cum avem noi."
Din punctul său de vedere, reprezentativitatea la nivel internațional este importantă, iar funcția de ministru în sine oferă un alt tip de deschidere și influență în dialogul diplomatic. Prin urmare, o eventuală subordonare a DRP în structura MAE ar reduce drastic capacitatea României de a oferi sprijin eficient și coerent românilor din diaspora.
Cârciu susține că românii din afara granițelor ar merita chiar două ministere, având în vedere amploarea comunității:
"Eu cred că românii din afara granițelor ar trebui să aibă două ministere, nu unul, având în vedere că numărăm peste 8 milioane de oameni în întreaga lume, fără comunitățile istorice. Vorbim de 33% din populația României."
El precizează de asemenea că diaspora reprezintă o parte semnificativă și că, într-un context în care România are 18 ministere și 5 vicepremieri, un minister dedicat românilor din diaspora nu ar fi doar simbolic, ci necesar. Potrivit acestuia, orice reformă reală a administrației publice trebuie să țină cont și de nevoile românilor stabiliți în străinătate.
Apel pentru păstrarea identității românești
Europarlamentarul punctează că sprijinul de care au nevoie românii din diaspora nu este unul social, ci mai ales cultural și identitar. "Românii din afara granițelor au nevoie de sprijin și nu unul social, ci unul în păstrarea identității. Au nevoie de biserica românească în afara granițelor, e cel mai important liant al lor," a explicat el.
Cârciu a vorbit despre mportanța rolului pe care îl joacă bisericile românești din străinătate în menținerea limbii și tradițiilor românești, arătând că acolo se desfășoară cursuri de limba română pentru copii în fiecare weekend, nu doar în bisericile ortodoxe, ci și în cele penticostale, greco-catolice și alte confesiuni.
Potrivit acestuia, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni are un rol esențial în finanțarea acestor activități, prin susținerea profesorilor care predau limba română în diaspora. Aceasta este una dintre principalele misiuni ale DRP, iar o eventuală desființare a acestuia ar putea periclita continuitatea acestor programe educaționale.
În final, Cârciu și-a exprimat speranța că noul ministru de externe va înțelege gravitatea deciziei pe care trebuie să o ia și nu va permite desființarea DRP:
"Sper ca domnul ministru să nu hotărască desființarea Departamentului Românilor de Pretutindeni, e un om serios, vine din Ardeal, cu cuvânt greu și nu va permite acest lucru. Se poate întâmpla orice în acest moment, pentru că suntem în țara tuturor posibilităților."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
