De ce s-a rupt Austria de Rusia. Putin a confiscat acțiuni ale OMV ca să le naționalizeze

Bogdan Bolojan |
Data publicării:
Putin începe un nou mandat de președinte. Rusia pășește într-o nouă eră a autoritarismului
Putin începe un nou mandat de președinte. Rusia pășește într-o nouă eră a autoritarismului

De când Rusia a declanșat invazia asupra Ucrainei în februarie 2022, mașinăria de război a Kremlinului are nevoie de o sursă constantă de finanțare. Costurile sunt uriașe, iar regimul condus de Vladimir Putin a apelat la metode tot mai dure pentru a alimenta bugetul federal: printre acestea, se numără și confiscarea activelor companiilor străine și locale, o practică din ce în ce mai frecventă și mai agresivă.

Una dintre cele mai vizibile victime ale acestei strategii este gigantul energetic austriac OMV, care deținea participații într-un important proiect de extracție a gazelor naturale din Siberia. Autoritățile ruse au confiscat aceste participații, fără nicio compensație reală, și le-au transferat către firme rusești, controlate de stat sau de cercuri apropiate puterii. Astfel, OMV, care avea investiții majore în Rusia încă dinaintea războiului, a fost eliminată brutal din schema energetică a regiunii, într-un gest care semnalează tot mai clar ruptura ireversibilă dintre Moscova și investitorii occidentali, relatează publicația austriacă Krone. 

Potrivit unei analize recente publicate de casa de avocatură Nektorov, Saveliev & Partners din Moscova, în ultimii trei ani, Rusia a confiscat active în valoare totală de peste 43 de miliarde de euro. Aceste exproprieri nu sunt un fenomen marginal, ci un instrument central prin care regimul încearcă să compenseze prăbușirea altor surse de venit, cum ar fi exporturile de petrol și gaze sau taxele interne, care au fost afectate de sancțiunile internaționale și de încetinirea economiei.

Doar în ultimele 12 luni, valoarea bunurilor confiscate s-a triplat, iar raportul menționează 102 cazuri oficiale de expropriere. Ținta nu sunt doar companiile occidentale – deși acestea sunt primele vizate din motive politice evidente – ci și companii rusești, unele chiar aflate în relații aparent favorabile cu regimul. Potrivit agenției Bloomberg, în cazul firmelor rusești, pretextul autorităților este adesea „combaterea corupției” sau „prevenirea extremismului”, acuzații vagi și greu de dovedit, dar care permit o justificare formală a confiscării.

Pentru regimul Putin, aceste măsuri aduc beneficii pe termen scurt, întrucât alimentează bugetul și permit redistribuirea activelor către oligarhi sau entități fidele Kremlinului. Însă, pe termen lung, economiștii avertizează că exproprierile subminează profund încrederea în economia rusă, distrugând baza sectorului privat și alungând orice formă de investiție străină serioasă.

Un model de „afaceri” cu efecte distructive

Expertul economic rus Andrei Yakovlev, citat de Bloomberg, susține că autoritățile de la Moscova privesc confiscările ca pe un model de afacere oportun. După ce iau activele prin forță sau decizii judiciare discutabile, statul sau entitățile de stat le pot revinde, obținând sume importante. Yakovlev afirmă că, în prezent, „cel puțin jumătate dintre antreprenorii regionali ruși trebuie să se aștepte la o formă de expropriere”. Într-un climat economic nesigur, în care legea este subordonată intereselor politice, nimeni nu mai este în siguranță.

Aceste practici au loc într-un moment în care economia Rusiei începe să dea semne evidente de slăbiciune. În ciuda sancțiunilor occidentale, Kremlinul a reușit să mențină o oarecare stabilitate financiară în primii doi ani de război, însă semnalele de criză sunt din ce în ce mai clare. În luna iunie, veniturile din petrol și gaze – care formează coloana vertebrală a economiei ruse – s-au prăbușit cu 33%, iar inflația și dobânzile sunt la niveluri greu de susținut.

Războiul aduce Rusia mai aproape de colaps economic

În plus, mai mulți economiști internaționali avertizează asupra unei iminente crize a datoriei publice rusești, în condițiile în care guvernul Putin a crescut cheltuielile cu armata și a redus alte investiții strategice. În acest context tensionat, naționalizările devin un colac de salvare iluzoriu, care pe termen scurt umple visteria, dar pe termen lung duce la izolare, stagnare și colaps structural.

Pe plan diplomatic, tonul față de Moscova devine tot mai dur. Președintele american Donald Trump, revenit în prim-planul scenei internaționale, a lansat un nou atac verbal la adresa liderului de la Kremlin. Într-o declarație de la Casa Albă, Trump a afirmat: „Putin ne servește o mulțime de prostii”, sugerând că încrederea în mesajele venite de la Moscova este zero, iar SUA nu vor tolera strategii economice bazate pe agresiune și manipulare.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News



Get it on App Store Get it on Google Play

  TOP STIRI CELE MAI

  Flux de stiri

Vezi cele mai noi stiri

Iti place noua modalitate de votare pe stiridiaspora.ro?
Contact | Politica de confidențialitate | Politica cookies |

Vezi versiune mobil
Vezi versiune tabletă
Vezi versiune desktop

pixel