Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a anunțat că seismul, cu o magnitudine de 3,3 pe scara Richter, a avut loc la ora 6:29, în județul Gorj, și a fost un cutremur de suprafață, având loc la o adâncime de numai 13,8 kilometri.
Epicentrul a fost localizat la 18 kilometri nord-vest de municipiul Târgu Jiu, într-o zonă cunoscută pentru activitatea seismică intensificată în ultimii ani. Cutremurul a fost resimțit ușor în mai multe localități din apropiere, dar nu au fost raportate pagube materiale sau victime până la această oră.
Seismul a avut loc în apropierea mai multor orașe importante: 67 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin, 68 km sud de Hunedoara, 82 km sud de Deva, 96 km est de Reșița și 100 km vest de Râmnicu Vâlcea. Datorită adâncimii reduse, cutremurul s-a manifestat mai intens la suprafață în zonele apropiate epicentrului, dar nu a provocat panică în rândul populației.
Un nou semnal al instabilității tectonice în Oltenia
Zona Olteniei, în special județul Gorj, a intrat de câțiva ani în atenția specialiștilor în seismologie, în contextul intensificării frecvenței cutremurelor. Mișcările tectonice din acest perimetru sunt, în general, de magnitudine mică sau moderată, însă seismologii avertizează că activitatea tectonică în zonă trebuie monitorizată cu atenție.
Cutremurul din această dimineață este al treilea seism produs în România în luna iulie, după două alte mișcări telurice cu magnitudini de 2,1 și 2,5 produse în primele zile ale lunii. Chiar dacă valorile sunt reduse, frecvența acestora confirmă o activitate continuă în adâncurile scoarței terestre din România.
Anul 2024 a fost până acum caracterizat de o activitate seismică moderată, fără evenimente majore, dar cu o succesiune constantă de cutremure în zonele seismice cunoscute din țară, precum Vrancea, Buzău, Oltenia sau Banat.
Cele mai puternice cutremure din acest an au avut loc în județele Buzău și Vrancea. Primul, cu magnitudinea 4,4 pe Richter, a fost înregistrat pe 13 februarie în zona seismică Buzău, în timp ce al doilea, cu aceeași magnitudine, a avut loc pe 11 mai în județul Vrancea, cunoscut drept cea mai activă zonă seismică a României.
Deși aceste cutremure nu au depășit pragul de 5 grade, ele atrag atenția asupra potențialului seismic al regiunii și a necesității menținerii infrastructurii critice și a clădirilor într-o stare corespunzătoare de rezistență.
Comparație cu anul precedent
Pentru comparație, în 2023 cel mai important eveniment seismic s-a produs pe 16 septembrie, tot în județul Buzău, cu o magnitudine de 5,4 pe scara Richter. Acesta a fost resimțit în mai multe județe din sudul și centrul țării și a ridicat temporar nivelul de alertă în ceea ce privește pregătirea populației în fața unui eventual cutremur major.
Cu toate acestea, România nu a mai înregistrat un cutremur devastator din 4 martie 1977, când un seism cu magnitudinea de 7,4 a produs distrugeri masive și a cauzat moartea a peste 1.500 de oameni, în special în București.
După cutremurul de duminică dimineața, autoritățile au reamintit populației, prin canale oficiale și aplicații de alertă, regulile de comportament în cazul producerii unui seism. Chiar dacă seismul din Gorj nu a generat panică sau pagube, reacția preventivă a autorităților arată importanța menținerii vigilenței în fața fenomenelor naturale imprevizibile.
Institutul pentru Fizica Pământului continuă monitorizarea activă a zonei și a anunțat că, în cazul replicilor sau a altor mișcări tectonice semnificative, informațiile vor fi comunicate publicului în timp real.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți StiriDiaspora și pe Google News
